Circa 620 de mii de locuitori ai Republicii Moldova încă nu au acces la apă potabilă, iar peste un milion de cetăţeni nu sunt conectaţi la sisteme îmbunătăţite de alimentare cu apă şi canalizare. Totodată, în apa din majoritatea localităţilor se atestă cantităţi ridicate de nitraţi, bor, fluor sau amoniu. Autorităţile intenţionează să schimbe situaţia până în 2025, prin intermediul Programului Naţional pentru implementarea obiectivelor stabilite în temeiul Protocolului privind Apa şi Sănătatea în Republica Moldova (2016-2025), care a fost lansat oficial, marţi, la Chişinău, transmite IPN.
Ministrul sănătăţii, Ruxanda Glavan, a declarat în cadrul evenimentului că adoptarea Programului Naţional a fost dictată de angajamentul naţional asumat de Republica Moldova referitor la ratificarea Protocolului privind Apa şi Sănătatea, dar mai ales de situaţia precară şi problemele existente în acest domeniu. Neconformitatea apei de băut este una din principalele cauze care determină morbiditatea populaţiei cu infecţii diareice acute, hepatită virală A, boli cronice digestive etc.
„Pentru partenerii internaţionali adoptarea acestui document prezintă un semn că ţara şi-a înţeles misiunea. Era absolut imperios să demonstrăm partenerilor internaţionali că ştim unde vrem să ajungem, că avem un plan de acţiuni şi în baza acestuia să le solicităm asistenţă, inclusiv financiară”, a spus ministrul sănătăţii. Ruxanda Glavan a precizat că pentru implementarea Planului Naţional este nevoie de circa unsprezece miliarde de lei, dintre care aproape două miliarde trebuie să fie identificate din bugetul de stat. Restul banilor vor fi obţinuţi datorită sprijinului partenerilor internaţionali.
„S-a muncit timp de patru ani pentru elaborarea acestui document strategic, prin intermediul căruia ne-am propus ca până în anul 2025 să creăm condiţii pentru furnizarea apei de calitate în toate instituţiile pentru copii, să fie reduse cu 20% probele neconforme de apă la parametrii chimici de bază şi până la 5% la parametrii microbiologici. Un alt obiectiv este reducerea cu 20% a izbucnirilor epidemice prin boli infecţioase, situaţie care, din păcate, mai persistă în Republica Moldova. În prezent 85% din instituţiile pentru copii sunt conectate la apă”, a menţionat Ruxanda Glavan.
Ministrul mediului, Valeriu Munteanu, a spus că procentul populaţiei care are acces la apă potabilă, nu şi la canalizare este foarte mare, iar această discrepanţă creează alte probleme ce ţin deja de poluarea mediului. Sistemele de canalizare sunt mai costisitoare de trei-patru ori decât cele de apă şi este nevoie, respectiv, de investiţii mai mari. Pe parcursul anilor următori este nevoie de contribuţie şi din partea Moldovei, măcar 15-20%. În caz contrar, nici partenerii externi nu vor veni cu investiţii. Ministrul mediului a remarcat că procentul populaţiei care consumă apă din fântânile de mină este de circa 40% şi este dificil să se spună că apele din aceste fântâni corespund parametrilor de calitate, având în vedere că practic în preajma fiecărei fântâni se află depozite sau grajduri. Mai există şi problema secării fântânilor pe perioada verii în multe localităţi.
Natalya Nikiforova, care a reprezentat Comisia Economică pentru Europa a Organizaţiei Naţiunilor Unite, a spus că efortul depus la elaborarea Programului Naţional pentru implementarea obiectivelor stabilite în temeiul Protocolului privind Apa şi Sănătatea demonstrează deschiderea Guvernului Republicii Moldova faţă de realizarea în particular a ţintei numărul şase din cadrul Protocolului, care se referă la apă curată şi sanitaţie sigură.
„Vreau să menţionez că această abordare inovativă a Republicii Moldova a fost preluată ca experienţă şi de alte ţări. Este îmbucurător faptul că ţări precum Norvegia au implementat deja un plan de acţiuni similar cu Protocolul privind Apa şi Sănătatea al Republicii Moldova. Ştiu că a fost nevoie de timp pentru a elabora, promova şi asigura adoptarea acestui Plan Naţional, dar acum trebuie să ne asigurăm ca implementarea acestuia să aducă rezultate. Comisia Economică pentru Europa a Organizaţiei Naţiunilor Unite intenţionează să susţină şi în continuare Republica Moldova în implementarea Protocolului privind Apa şi Sănătatea”, a subliniat Natalya Nikiforova.
Printre primele acţiuni ale Programului Naţional ţin de construcţia sau modernizarea staţiilor de tratare a apei în Cahul, Făleşti, Soroca, Nisporeni şi municipiul Chişinău.
