La trei ani de la includerea zilei de 1 iunie (Ziua internațională a copilului) în Hotărârea Parlamentului cu privire la zilele comemorative, zilele de sărbătoare și zilele de odihnă în Republica Moldova, modificarea în cauză nu a fost operată și în Codul Muncii. Într-un răspuns al Guvernului pentru IPN, se menționează că zilele de sărbătoare nelucrătoare sunt enumerate în articolul 111 din Codul Muncii, iar ziua de 1 iunie nu este indicată ca zi de sărbătoare nelucrătoare. De la adoptarea completărilor în Parlament și până în prezent, Guvernul venea cu o hotărâre prin care declara ziua de 1 iunie liberă, cu recuperare a programului în altă zi. În acest an nu s-a mers pe această cale, or 1 iunie este sâmbătă, zi nelucrătoare pentru majoritatea bugetarilor.
Liderul Partidului Democrat, Vlad Plahotniuc, susține că este bine și mai în formă ca oricând. „Am auzit (…) speculații josnice secretate de unii pretinși politicieni, profund frustrați, cronic deja (…) Iar acelor politicieni vreau să le spun următoarele: nu vă prea agitați, nu vă faceți planuri prea mari sau poate deloc, pentru că nu vă las eu de capul vostru. O să am eu grija voastră, căci am văzut cu toții ce puteți face și mai ales ceea ce nu prea puteți. Doar de vorbit sunteți buni” , a mai spus liderul PDM.
Partidul Democrat lansează o invitație către Partidul Socialiștilor pentru o discuție de colaborare parlamentară. „Dacă vom găsi consensul necesar pe această direcție, se poate trece rapid la formalizarea politică a acestei soluții, atât timp cât ambele părți dau dovadă de flexibilitate și de dorința de a găsi compromisul, care să satisfacă nevoile prioritare ale cetățenilor. În cadrul discuțiilor, vor fi abordate și propunerile anunțate deja public de Partidul Socialiștilor privind formarea unei majorități parlamentare și a Guvernului, unele dintre ele sunt realizabile, inclusiv votarea unui speaker din fracțiunea PSRM. În același timp, urmează să fie discutate și propunerile de guvernare ale Partidului Democrat”, a declarat Vitalie Gamurari, citând din declarația formațiunii.
Vizitele celor trei oficiali străini, Johannes Hahn, comisarul pentru Politica de Vecinătate și Negocieri pentru Extindere, vicepremierul rus Dmitri Kozak și Bradley A. Freden, directorul Oficiului pentru Europa de Est din cadrul Departamentului de Stat al SUA, sunt importante, dar nu vor fi deloc surprinzătoare. Cei trei oficiali vin concomitent în Republica Moldova pentru a oferi o soluție în ceea ce privește viitoarea coaliție de guvernare, dar aceste vizite nu înseamnă un compromis al marilor puteri în ceea ce privește geopolitica în Moldova. Opiniile au fost exprimate la emisiunea „Politica Nataliei Morari” de la TV8.
Comentatorul politic Vlad Țurcanu consideră că Republica Moldova, prin clasa sa politică, a demonstrat că nu este capabilă să se ordoneze, să găsească o soluție de guvernare și se apelează iar la emisari din afară. „Toate cele trei entități (n.r. UE, SUA și Federația Rusă) care își trimit reprezentanții au interese în Republica Moldova doar că metodele diferă. Cu siguranță Federația Rusă va încerca să profite de aceste slăbiciuni pe care le manifestăm noi pentru a se impune în condițiile în care în Ucraina nu i-au ieșit prea multe, în România nici atât și Republica Moldova rămâne ca și cum o insulă în care ar mai fi loc pentru niște lupte geopolitice”, menționează comentatorul. Potrivit lui, miza este o coaliție între PSRM și PDM.
Amenințările hibride la adresa securității Republicii Moldova reprezintă un nou tip de război la care țara trebuie să fie pregătită să răspundă, iar instituțiile de apărare se află permanent în fața unor provocări noi la care pot face față doar printr-o permanentă reformare. Este una din concluziile mesei rotunde „Fenomenul politicilor hibride în regiunea Europei de Est: securitatea informațională din perspectiva mediatică în Moldova și Ucraina”, organizată de Asociația pentru Politică Externă, cu suportul Institute for War & Peace Reporting. Aurel Fondos, reprezentant al Ministerului Apărării, a precizat că printre măsurile care trebuie luate de instituția de apărare se află protecția infrastructurii împotriva actelor de sabotaj, sporirea capacității de apărare cibernetică, comunicarea cu societatea civilă. E necesar să fie împiedicate tensiunile interetnice ce ar putea fi folosite de entități ostile Republicii Moldova.
Deși legislația Republicii Moldova prevede mai multe instrumente și forme de control parlamentar, Parlamentul, organele de lucru ale acestuia și deputații nu se folosesc pe deplin de aceste pârghii constituționale pentru a exercita un control parlamentar veritabil. Totodată, lipsa cadrului legal privind sancționarea factorilor de decizie care furnizează deputaților, comisiilor de anchetă informații neveridice, incomplete sau eronate duce la imposibilitatea realizării adecvate a mandatului acestora. Concluziile se regăsesc într-un raport cu privire la modul de realizare a controlului parlamentar în anul 2018, prezentat de Asociația Promo-LEX. În opinia lui Adrian Fetescu, autor al raportului, întrebările și interpelările deputaților, ca instrumente ale controlului parlamentar, de multe ori sunt ineficiente, dat fiind faptul că răspunsurile celor vizați sunt incomplete, evazive, formale și deseori expediate cu depășirea termenului stabilit.
În 2018, În Republica Moldova s-au născut prematur 1768 de copii, dintre care 52 au decedat, iar un an mai devreme nu au supraviețuit 91 de copii dintre cei 1786 născuți prematur, arată datele Biroului Național de Statistică. Lipsa specialiștilor medicali, incubatoarele care sunt la limita uzurii, educația medicală precară a părinților și lipsa unui program de monitorizare pre-natal și post-natal pentru mame sunt cauze care duc la nașteri premature și decese. Subiectul a fost abordat în cadrul mesei rotunde „Problemele pre-maturității în Republica Moldova: realizări și acțiuni pentru identificarea soluțiilor”.
Trenul pe cursa Chișinău-Odesa va circula zilnic. De luni până duminică, trenul va porni din Chișinău la ora 7:05, iar din Odesa spre Chișinău la ora 18:45 seara. Prețul unui bilet variază în funcție de clasă: Pentru Clasa I pasagerii vor plăti 195 de lei, pentru Clasa a II-a – 180 de lei, iar la Clasa a III-a – 151 de lei.
Amănunte pe IPN!
