Președintele Partidului Unității Naționale, Anatol Șalaru, susține că dacă se va produce o alianță între blocul ACUM și PSRM și structurile de forță, dar și alte instituții de stat vor ajunge sub influența Rusiei, atunci acesta promite că va ieși în stradă. Politicianul susține că există un asemenea risc având în vedere că săptămâna viitoare la Chișinău vin factori de decizie din Federația Rusă, UE și SUA. În opinia lui, aceștia vin tocmai pentru a influența crearea unei majorități între ACUM și PSRM.
Comentatorul politic Corneliu Ciurea spune că până la data de 9 iunie când se presupune că ar putea fi dizolvat Parlamentul ar putea să existe surpriza creării unei majorități parlamentare. „Lucrurile încep să se precipite și faptul că în curând vom fi vizitați de mai mulți demnitari demonstrează că și geopolitica începe să se precipite și factorul extern intră în Republica Moldova și va încerca să influențeze lucrurile”, spune comentatorul politic.
Polonia a fost prima țară care s-a debarasat de regimul comunist. Polonezii au fost primii care au reușit să se impună acum trei decenii în avangarda schimbărilor din fostul lagăr socialist. Potrivit istoricului Octavian Ţîcu, comunistul a fost o chestiune străină identității est-europene, iar Polonia și România au fost piesele de rezistență ale cordonului sanitar creat de occidentali împotriva expansiunii comuniste în Europa de Est. Totodată, spune Octavian Ţîcu, Polonia a fost unicul stat care în perioada interbelică a garantat frontierele de est ale României, inclusiv cele ale Basarabiei, împotriva unei agresiuni sovietice. „Venirea comunismului a fost o chestiune șocantă pentru Europa de Est și trebuie privită în ecuația rezolvării puterii sau problemei de securitate de către Stalin. Stalin a văzut în comunizarea Europei de Est un răspuns la dilema de securitate pe care a avut-o sistemul sovietic și Uniunea Sovietică”, a spus istoricul. Opinia a fost exprimată în cadrul mesei rotunde „30 de ani de la prăbușirea comunismului. Aspirații comune-destine paralele”, organizată de Ambasada Poloniei în Republica Moldova.
Câteva drumuri locale blocate în nămol, gospodării afectate și circa 60 de foi de ardezie de pe acoperișul Gimnaziului Poiana din raionul Șoldănești au fost distruse de ploile torențiale. În satul Sămășcani au fost afectate terenuri agricole, iar în satul Șipca a căzut peretele unui garaj și o casă a fost inundată. În orașul Șoldănești și în satul Parcani, există drumuri închise, deoarece nămolul este de jumătate de metru, spune Liubovi Vidrașco, secretara Comisiei Situații Excepționale din raionul Șoldănești.
Deputatul ACUM Radu Marian a anunțat o inițiativă legislativă în domeniul controlului tutunului. „Țigările care folosesc dispozitive de încălzit tutunul sunt scutite de reglementările care se aplică țigărilor obișnuite, ceea ce le oferă o libertate mult mai mare de promovare, comercializare și utilizare”, a spus deputatul. Aceste produse sunt fabricate din tutun și conțin substanțe nocive similare țigărilor obișnuite, dar sunt supuse unui acciz de 11 ori mai mic decât în cazul țigărilor obișnuite, dându-le o libertate mult mai mare de promovare, comercializare și utilizare.
În fiecare an, la 31 mai, întreaga lume marchează „Ziua Mondială fără Tutun”. Potrivit unui comunicat de presă al Ministerului Sănătății, tutunul cauzează boli cardiace, cancer (îndeosebi cancerul pulmonar), boli cerebrale, diabet zaharat, boli pulmonare distructive cronice, ateroscleroza, la nivel global, tutunul fiind responsabil de circa 8 milioane de decese anual. Pentru a solicita ajutor în renunțarea la fumat, cetățenii pot apela Linia verde la numărul de telefon: 080010001, iar în cazul în care a fost încălcat dreptul la un mediu liber de fumul de tutun în locurile publice la numărul 080012300, apelurile fiind gratuite.
Uniunea Europeană pune la dispoziția organizațiilor societății civile suma de 4,9 milioane de euro (inclusiv 3,75 milioane de euro pentru granturi) pentru implementarea unei serii de proiecte care au ca scop conștientizarea și abilitarea cetățenilor Republicii Moldova de a participa constructiv la procesul de luare a deciziilor privind dezvoltarea socio-economică și dezvoltarea infrastructurii publice. Proiectul acoperă cele patru regiuni de dezvoltare ale Republicii Moldova: Nord, Centru, Sud și UTA Găgăuzia. Organizația Societății Civile selectată pentru implementarea proiectului va primi 550 de mii de euro sub formă de grant. Cel puțin jumătate din această sumă va fi alocată ca sub-grant altor organizații, instituții media, jurnaliști și activiști civici pentru producerea conținutului de media, comunicare și vizibilitate.
Republica Moldova are 1760 de cetățeni care au obținut venituri mai mari de 1 milion de lei pe parcursul anului 2018. Cel mai tânăr milionar are 21 de ani, iar cel mai învârstă – 90 de ani. Venitul maxim obținut de către un cetățean este de 83 de milioane de lei. Majoritatea milionarilor moldoveni locuiesc în Chișinău (78%), iar 22% dintre aceștia sunt la Bălți, Ialoveni, Strășeni și UTA Găgăuzia.
Potrivit directorului general al Agenției de Inspectare și Restaurare a monumentelor (AIRM), Ion Ștefăniță, în Republica Moldova a existat o indiferență totală față de tot ce înseamnă patrimoniu cultural și natural, mai multe situri fiind într-o situație avansată e degradare. Însă, după 2010 încoace, acestora „le-a fost stabilit diagnosticul”, iar pentru a fi „tratate” e nevoie de resurse umane profesioniste. În acest context, el a îndemnat tinerii care fac studii în Moldova în domeniul patrimoniului cultural să-și continue formarea profesională în Franța, unde sunt peste 20 de universități care oferă această posibilitate, apoi să se întoarcă în țară și să pună în practică cunoștințele acumulate.
Amănunte pe IPN!
