Peste 120 de case din satul Dondușeni, raionul Dondușeni, au rămas cu acoperișurile descoperite după vântul puternic de marți după-amiază, 2 iulie, iar în unele locuințe s-a prăbușit și tavanul. În aceeași localitate, grindina a afectat peste 300 de hectare de culturi agricole. Solicitat de IPN, primarul satului, Ion Zloi, a declarat că oamenilor le sunt împărțite foi de ardezie pentru ca aceștia să-și poată repara acoperișurile. Situația este mai gravă în cazul a cel puțin patru case, unde a căzut tavanul și a ploaia a ajuns în interior. Situația este dezastruoasă, spune primarul. „Lumea o viață a muncit, iar acum, gata, stă afară și se uită ce să facă”. Iar în sudul țării peste 50 de localități au rămas fără curent electric miercuri după-amiază, 3 iulie, din cauza vântului puternic și a ploilor torențiale. În municipiul Comrat, mai multe grădinițe au fost nevoite să-și întrerupă activitatea întrucât, neavând curent electric, nu le-au putut face mâncare copiilor.
Vizita Maiei Sandu la București vine să creeze un cadru între autoritățile actuale ale Republicii Moldova și România cu ajutorul căruia să fie continuate proiectele de mai mulți ani. Potrivit jurnalistului Vlad Țurcanu, indiferent cine se află la putere în Republica Moldova, România nu-și poate permite să acționeze altfel decât cu sprijin. „România își va păstra acest interes pentru că este o politică de stat față de Republica Moldova care n-ar trebui să țină cont de combinațiile de la Chișinău și cine se află la guvernare. Această vizită a Maiei Sandu la București a avut, probabil, darul să îndepărteze aceste temeri”, a menționat jurnalistul.
România și Ucraina au avut temeri diferite în legătură cu schimbarea puterii din Republica Moldova. În timp ce Ucraina se temea de refacerea unei relații cu Federația Rusă chiar la granițele ei, o parte din oamenii de decizie de la București încă susțineau reprezentanții fostei guvernări. „Pentru România lucrurile s-au prezentat cu totul altfel pentru că România nu s-a așteptat la o asemenea deviere și să existe o asemenea înțelegere la Chișinău între două extreme, dreapta și stânga. Ceea ce n-au înțeles nici România, nici Ucraina este că în Republica Moldova există o problemă mult mai mare și ea se numea mafiotizarea statului”, consideră jurnalistul Ion Terguță.
„Uniunea Europeană este conștientă de problemele pe care le-ar putea întâmpina Guvernul de la Chișinău, dar și de faptul că punerea în aplicare a programului de guvernare va fi o sarcină dificilă. Republica Moldova se poate baza însă pe sprijinul Uniunii Europene, atât politic, cât și financiar”, susține comisarul european pentru politica europeană de vecinătate și negocieri pentru extindere, Johannes Hahn. „M-am bucurat să văd în ultimele săptămâni că există un angajament puternic al doamnei prim-ministre pentru a urmări agenda de reforme decisive pe baza Acordului de Asociere”, a declarat comisarul european. Potrivit lui, prima ședință a Consiliului de Asociere va avea loc la începutul toamnei, pentru a relansa cooperarea.
În UTA Găgăuzia urmează să se producă schimbări serioase, în special, în organul legislativ al autonomiei. Irina Vlah spune că trebuie să se stabilească pentru binele cui lucrează instituțiile - pentru binele poporului sau în folosul unui partid. Politiciana spune că are propuneri concrete atât pentru Guvern, cât și pentru Parlament și vrea să înceapă discuțiile pe acest subiect. „Noi înțelegem cu adevărat punctele problematice între comitetul executiv al Găgăuziei și Guvernul Republicii Moldova și suntem gata să ajutăm noul executiv al Moldovei să discutăm aceste probleme pentru a nu călca pe aceeași greblă ca și predecesorii. Noi vrem să fim parteneri”, a afirmat Irina Vlah.
Eduard Harunjen a declarat pentru presă că raportul Kroll 2 a fost recepționat de către fostul șef al Procuraturii Anticorupție, Viorel Morari, de la guvernatorul BNM. „Acest raport conține o clauză foarte importantă despre care a fost informată conducerea statului, cu remiterea unei copii a acestei clauze. La inițiativa procurorilor, BNM a inițiat o procedură de revizuire a clauzelor cu entitatea Kroll. Acum așteptăm poziția oficială a acestei entități Kroll. După care acest raport va fi posibil de dat în gestiunea Consiliului Suprem de Securitate, care l-a solicitat, și Comisiei parlamentare. Până când avem două solicitări de a le da acest raport”, a notat procurorul general.
Într-o postare din 2 iulie, făcută pe pagina personală de Facebook, Nicu Popescu a precizat că „la București, am folosit o sintagmă nereușită atunci când m-am referit la conflictul transnistrean. Folosirea acestei sintagme a fost o gafă, o gafă pe care o regret și sper să depășim acest moment de neînțelegere în comunicarea mea publică”, a scris ministrul de externe.
„În timpul apropiat, va face personal declarații”, astfel a răspuns deputatul Denis Ulanov, întrebat despre locul aflării colegului său de partid, Ilan Șor. „Fracțiunea noastră nu reprezintă doar șapte deputați, ci mai bine de 60 de mii de membri de partid, mai bine de 120 de mii de alegători – oameni care au crezut în noi și continuă să creadă și sunt gata să ne apere, dar și drepturile și viitorul lor”, a declarat Denis Ulanov.
Adriana Bețișor a renunțat la exercitarea interimatului funcției de procuror-șef al Procuraturii Anticorupție, interimat asigurat după demisia lui Viorel Morari. Potrivit lui Eduard Harunjen, Adriana Beţişor rămâne la Procuratura Anticorupție în calitate de procuror și procuror-șef adjunct al instituției.
Comisia parlamentară cultură, educație, cercetare, tineret, sport și mass-media a respins raportul de activitate al Consiliului Audiovizualului pentru anul 2018, care a fost prezentat miercuri, 3 iulie. În cadrul ședinței, s-a decis crearea unui grup de lucru care va verifica corespunderea membrilor CA condițiilor de alegere în funcții.
Amănunte pe IPN!
