Consilierul președintelui SUA pentru securitate națională, John Bolton, efectuează o vizită oficială în Republica Moldova. La ora 08.15 el are o întrevedere cu premierul Maia Sandu, urmată de o conferință de presă comună.
În cadrul proiectului „Relațiile Republicii Moldova cu partenerii de dezvoltare”, sprijinit de Fundația germană Hans Seiddel, agenția IPN discută într-o sesiune video cu Nicu Popescu, Ministrul afacerilor externe și integrării europene . Demnitarul vrea „ca Republica Moldova dintr-un recipient de asistență să devină donator” și afirmă că „Guvernul își propune să construiască Europa acasă”. El intenționează în săptămânile următoare să meargă „la Washington, Moscova și Berlin” și crede că trebuie să fim foarte prudenți în reglementarea transnistreană. Indiscutabil, „suntem interesați să avansăm cât mai rapid în cooperarea cu România, declară ministrul.
Actualmente, Republica Moldova se află la nivelul anului 1982 după valoarea Produsului Intern Brut, în prețuri comparabile. Cu actualele ritmuri de creștere de 4,5% a PIB-ului, Republica Moldova are nevoie de mulți ani pentru a ajunge din urmă țările baltice, cu care a pornit de la același start atunci când și-au obținut independența. Declarația aparține deputatului în primul Parlament Vasile Șoimaru și a fost făcută în platoul emisiunii „Punctul pe azi” de la postul TVR Moldova. Semnatarul Declarației de Independență și deputatul în primul Parlament Alexandru Arseni consideră că de la bun început nu s-a dorit independența economică și energetică de către puterea aflată atunci în fruntea statului. La fel, nu s-a pus problema franc de a rezolva problema transnistreană de către guvernanții aflați în fruntea țării după anul 1994. „Nu, desigur pentru că acolo este interesul economic de a spăla bani și lucrul acesta trebuie spus franc, ferm”, a menționat fostul deputat.
Directorul IPN Valeriu Vasilică notează de la conferința de presă după decernarea premiului național că premierul Maia Sandu a fost „mitraliată” cu 13 întrebări bine țintite (de la Publika TV – n.r.), în timp de șase minute: mai mult de 2 întrebări pe minut. Maia Sandu a rezistat, subliniază aautorul, dar nu fără probleme și nu fără pierderi de imagine. Probabil, tabloul descris necesită anumite constatări și clarificări... Aflat în opoziție, PDM a pierdut posibilitatea să atace și să restricționeze obraznic, „agresiv” activitatea presei „neprietene”, dar această „pierdere” i se poate întoarce în avantaj, pentru că simpatiile publicului și a consumatorilor de media, de regulă, sunt mai mult de partea opozițiilor decât a guvernărilor. Întrebarea este dacă actuala guvernare, în special blocul ACUM, înțelege cu cine se află în luptă pentru „inimile, sufletele, mințile și voturile cetățenilor”, pentru „dezoligarhizarea și decapturarea statului”, dacă are o politică mediatică pe potrivă și un staff care să nu fi admis crearea unei situații descrise mai sus, sau, cel puțin, să nu permită repetarea acesteia pe viitor, cu implicarea premierului, dar și a altor reprezentanți importanți ai Guvernului?”.
Agenda reformelor prioritare și obiectivele de bază de care trebuie să se preocupe guvernarea cuprind cel puțin cinci direcții principale: reforma justiției și asigurarea drepturilor omului, combaterea corupției și instituții în serviciul cetățenilor, dezvoltarea economică și sporirea echității sociale, consolidarea neutralității și reintegrarea țării, promovarea unei politici externe echilibrate. Despre aceasta menționează președintele Igor Dodon în discursul său rostit cu ocazia Zilei Independenței la recepția oficială din 27 august.
Blocul electoral ACUM Platforma DA și PAS a fost înregistrat pentru participare la alegerile parlamentare noi din 20 octombrie. O hotărârea în acest sens a fost aprobată astăzi, 28 august, de către Comisia Electorală Centrală. Anterior, cele două formațiuni au decis să participe în cadrul Blocului ACUM și la alegerile locale generale din 20 octombrie. Potrivit PAS, depunerea actelor la CEC pentru înregistrarea Blocului se va face în momentul în care partidele constituente ale formațiunii, în conformitate cu prevederile propriilor statute, vor conveni asupra majorității candidaților comuni din scrutinul local.
Partidul Liberal Reformator, condus de către Ion Hadârcă, a devenit Partidul Popular Românesc, și are un nou președinte. Este vorba de comentatorul politic Vlad Țurcanu, ex-consilier prezidențial. Vlad Țurcanu a spus că Partidul Popular Românesc intervine pe scena politică moldovenească pentru a promova o politică pro-românească echilibrată, dar fermă, pentru a apăra interesele legitime ale populației majoritare din Republica Moldova. Vicepreședinți ai formațiunii au fost aleși: liderul Blocului Unității Naționale, Ion Leașcenco, istoricul Ion Varta, liderul Mișcării Civice Tinerii Moldovei, Anatol Ursu, foștii vicepreședinți ai PLR, Tatiana Potîng, Oleg Bodrug, și foștii deputați PLR, Valeriu Saharneanu şi Ana Bejan.
Ministrul justiției, Olesea Stamate, a prezentat un concept de reformă a sectorului de justiție.Cu această ocazie, premierul Maia Sandu a menționat că este necesară această reformă ca să fie funcționale și alte domenii, alte instituții. De asemenea, a afirmat că reforma este crucială pentru a restabili încrederea cetățenilor în stat. „Noi avem nevoie de justiție independentă și autonomă, care este compusă din judecători onești, din profesioniști”, a spus Maia Sandu. În baza conceptului au fost elaborate un șir de proiecte de legi, care vor fi supuse dezbaterilor publice, ulterior vor fi înregistrate în Parlament pentru a fi examinate și adoptate.
Abecedarele interactive, promise de autorități, care urmau să ajungă pe 1 septembrie pe băncile școlarilor, nu au fost tipărite. Și aceasta pentru că s-a constatat că au fost încălcate principiile evaluării. Ministra Liliana Nicolaescu-Onofrei spune că nu ar vrea să dea acum o calificare sau să spună prea multe despre ceea ce a fost ca și proces anterior.
Amănuntee pe IPN!
