Fostul președinte al Partidului Liberal Democrat, Vlad Filat, ex-premier, spune că plecarea din formațiune a lui Alexandru Tănase și Mihai Godea, care dețineau pe atunci funcțiile de vicepreședinți ai partidului, a făcut parte din „acel scenariu de slăbire a mea pentru că exista o stare nesănătoasă în coaliția de guvernare de atunci, având în vedere că exista o disproporție a sprijinului acordat de societate în alegerile parlamentare din 2010, noi fiind cu 32 de deputați în Parlament, iar democrații și liberalii aveau doar 27 împreună. Și încercarea aceasta de a nu permite ca cineva să aibă succes mai mare cred că s-a încadrat în acest scenariu”, a afirmat politicianul. Interviul a fost realizat în Penitenciarul nr.13, unde Vlad Filat își ispășește pedeapsa fiind condamnat la nouă ani de închisoare pentru corupere pasivă și trafic de influență.
În 2009, funcția de procuror general s-a vândut cu două milioane de euro, afirmă Vlad Filat. Potrivit ex-premierului, candidatura lui Valeriu Zubco a fost propusă ca venind de la Serafim Urechean, pe atunci președinte al partidului parlamentar Alianța Moldova Noastră, dar, de fapt, venea de la Vlad Plahotniuc. Vlad Filat spune că mesajul a fost unul foarte direct. „Eu, după întâlnirea cu ei, am avut o discuție cu ambasadorul american. Dânsul a spus că este grav, dar până la urmă este decizia voastră”, a mai spus Vlad Filat.
Fostul prim-ministru Vlad Filat a afirmat că Sergei Iaralov, persoană apropiată ex-liderului Partidului Democrat din Moldova, Vlad Plahotniuc, este creierul care a zămislit „furtul miliardului” din sistemul bancar al țării. De asemenea, el a declarat că principalul beneficiar al furtului miliardului a fost Ilan Șor, după care urmează Vlad Plahotnic. Vlad Filar a mai precizat că vina lui în furtul miliardului nu poate fi încadrată la capitolul „răspundere penală”, ci este una politică. „Nu am făcut ce a trebuit să fac ca aceste lucruri să nu se întâmple. Erau foarte multe acțiuni care trebuiau de făcut”, a spus Vlad Filat, care a mai precizat că știa că lucrurile nu merg bine, dar nu a acționat pentru a nu periclita parcursul european al Republicii Moldova, a spus Vlad Filat.
Fostul premier, ex-președinte al Partidului Liberal Democrat, Vlad Filat, afirmă că ex-premierul Iurie Leancă nu a înțeles pe deplin esența și consecințele acordării garanțiilor de stat în cazul „furtului miliardului”, iar alt fost premier, Chiril Gaburici, a fost împotriva acesei soluții, pregătită de alți autori. Referitor la acordarea garanțiilor de stat pentru acoperirea găurii din sistemul bancar, Vlad Filat spune că a avut loc o ședință la Reședința de stat la care au participat președintele de atunci Nicolae Timofti, consilierul acestuia, Ion Păduraru, premierul de atunci Iurie Leancă, liderul PLDM, Vlad Filat, președintele Parlamentului din acea perioadă, Igor Corman și Vladimir Plahotniuc, care pe vremea aceea încă nu era lider al PDM. Potrivit lui, inițiativa de a discuta despre oferirea garanțiilor a venit de la Iurie Leancă, însă explicațiile acestei acțiuni au fost făcute de Vladimir Plahotniuc. În opinia lui Vlad Filat, Iurie Leancă nu a înțeles pe deplin amplitudinea și consecințele acestei acțiuni și a acționat după cum i s-a explicat.
În informarea săptămânală despre activitatea comisiei, Alexandru Slusari a afirmat că speră ca, până la sfârșitul lunii iulie, să fie încheiate audierile. „De săptămâna viitoare, planificăm audierea persoanelor care au fost implicate la cel mai înalt nivel în luarea deciziilor. Mă refer aici la unii deputați, la fosta conducere a Băncii Naționale, mă refer aici la Iurie Leancă și alte persoane care, juridic, au luat anumite decizii sau nu au luat anumite decizii când trebuiau să acționeze”, a spus Alexandru Slusari. Întrebat de jurnaliștii prezenți la conferință despre interviul oferit de ex-premierul Vlad Filat pentru TV8, Alexandru Slusari a spus că acesta „a, făcut unele declarații care contravin informațiilor de care dispune Comisia parlamentară de anchetă privind frauda bancară”, a spus Alexandru Slusari.
Lucrările pentru construcția gazoductului Ungheni-Chișinău, pe toate cele șapte tronsoane, au început. Despre aceasta a anunțat ambasadorul României în Republica Moldova, Daniel Ioniță. Contractele de achiziție de lucrări aferente realizării gazoductului Ungheni-Chișinău, pentru cele șapte loturi ale investiției, au fost semnate de Transgaz în luna aprilie a acestui an. Proiectul Ungheni – Chișinău presupune construirea unei conducte de transport gaze naturale în lungime de 120 km, trei stații de predare a gazelor naturale, două în Chișinău și una în Ungheni, și dotarea centrului de dispecerizare și dirijare de la Ghidighici.
Dialogul politic la nivel înalt cu Bruxelles-ul a fost reluat rapid de către Premierul Sandu. Credibilitatea noii guvernări a scos orice barieră veche din cale, scrie politologul Dionis Cenușa într-un articol de analiză pentru Agenția IPN. Deși UE niciodată nu a exclus că va coopera cu o guvernare dacă ar include Democrații, înființarea coaliției dintre ACUM și Socialiști a reprezentat o ușurare pentru europeni. Pe de o parte, el opinează că instituțiile europene pot reface și aprofunda mai repede și mai ușor dialogul la nivel politic și tehnic fără Democrați, decât cu ei aflați la guvernare. Experiența UE cu acest partid a fost probabil cea mai dificilă în regiune și s-a soldat inclusiv cu atacuri la imaginea instituțiilor europene, constată Dionis Cenușa.
Grație progreselor înregistrate de noua guvernare de la Chișinău, UE se gândește cum să accelereze reluarea asistenței financiare pentru Republica Moldova, după blocarea ei din cauza unor lipsuri ale guvernării anterioare. După convorbiri cu ministrul moldovean de externe Nicolae Popescu, comisarul european pentru bună-vecinătate și negocieri de extindere, Johannes Hahn, anunțat că în următoarele zile Chișinăul va primi o primă tranșă de 14,5 milioane de euro ca sprijin bugetar, urmată de a doua tranșă, încă neprecizată, tot relativ curând. Pe de altă parte, asistența macro-financiară, mai substanțială, ar putea fi reluată la începutul toamnei, când s-ar putea acorda o primă tranșă de aproape 50 de milioane de euro, a doua, cam la fel de mare, fiind posibilă la iarnă.
Amănunte pe IPN!
