Realizările atinse în procesul de reglementare transnistreană, beneficiarii cărora sunt oamenii de pe ambele maluri ale Nistrului: fermieri, studenți, profesori, elevi și părinți, au contribuit la edificarea încrederii între părți și ajută ca reglementarea finală să fie construită de jos. Este constatarea șefului Misiunii OSCE în Moldova, Claus Neukirch. „Astfel, aș spune că suntem pe calea cea dreaptă cu abordarea de pași mici”, a declarat oficialul.
Economia moldovenească a crescut în anul 2018 la o rată cuprinsă între 4,2% și 4,6%. Una dintre cele mai îngrijorătoare evoluții a fost înregistrată de creșterea deficitului în comerțul exterior. Tendințele structurale și geografice definitorii s-au consolidat prin creșterea rolului Uniunii Europene. În ceea ce privește prognozele pentru anii viitori, analiștii anticipează o creștere de 3,5% a PIB-ului, potrivit scenariului pesimist, și 5,2%, potrivit scenariului optimist, cu mult sub nivelul optim de creștere de 7-8%.
Printre riscurile care ar putea compromite prognoza se numără climatul politic. Demisia guvernatorului BNM, Sergiu Cioclea, adaugă incertitudine legată de măsură în care BNM va rămâne fidelă strategiei de țintire directă a inflației, precum stabilitatea prețurilor pe termen mediu. În mod tradițional, condițiile meteorologice rămân o sursă majoră de riscuri. În calitate de recomandări pentru anul 2019, experții reiterează adoptarea unei politici fiscale prudente și moderate, care ar asigura stabilitatea sistemului fiscal și bugetar pe termen mediu și lung.
În noiembrie, rata anuală a inflației a fost mai mică față de luna precedentă. Prețurile la produsele alimentare s-au majorat cu 0,8% față de nivelul lunii octombrie, ca urmare a majorării prețurilor la ouă (6,0%), legume proaspete (5,7%), cartofi (2,7%), lapte și produse lactate (1,2%) și grăsimi (0,6%). Creșterea prețurilor la produsele alimentare a fost atenuată de scăderea prețurilor la fructe proaspete (-1,1%) și zahăr (-0,9%). Cu excluderea factorului sezonier, prețurile la produsele alimentare s-au diminuat cu 0,1% față de nivelul lunii precedente.
Săptămâna aceasta, Curtea Constituțională a apărut în știri cu două ocazii importante. Potrivit autorilor unui nou articol Sic!, una dintre ele se referă la suspendarea, devenită aproape tradițională, a președintelui Igor Dodon și a doua – numirea-surpriză a fostului procuror general Corneliu Gurin și numirea-și-mai-surpriză a deputatului democrat Artur Reșetnicov în calitate de judecători constituționali. Autorii menționează că ambele sunt ocazii bune pentru a pune în discuție rolul CC într-o democrație și independența acesteia.
Autorii articolului mai precizează să deciziile și componența CC sugerează că partidele au reușit să instrumentalizeze politic Curtea. Judecători precum Corneliu Gurin sunt numiți fără niciun fel de transparență sau concurs. Reputația curată și neafilierea politică sunt cerințe demult ignorate. Potrivit lor, Alexandru Tănase sau Artur Reșetnicov sunt exemple bune de politician transformat peste noapte în „magistrat imparțial”. „Acești judecători iau apoi decizii care ar fi incredibile și inacceptabile într-un stat de drept. Iar aceste decizii au consecințe enorme – ele afectează întreg echilibrul constituțional al țării, ba chiar însăși structura statului Republica Moldova. Anume CC a transformat instituția prezidențială într-o chestie încâlcită, cu responsabilități și atribuții neclare”.
Prin ultimele două numiri de judecători la Curtea Constituțională regimul încearcă să completeze Curtea Constituțională cu persoane devotate Partidului Democrat. Fosta judecătoare Domnica Manole a expus această opinie în platoul Jurnal TV, specificând că această completare la CC are loc prin încălcarea flagrantă a legii.
Și în platoul emisiunii „Glavnîi vopros” de la postul de televiziune NTV Moldova juristul Serghei Mișin a afirmat că în cazul în care un deputat din partea Partidului Democrat este numit la CC fără a fi respectate regulamentele interne, cu atât mai mult se va discuta că CC a încetat să mai fie, așa cum este scris în Constituție, garantul partajării puterilor. „În afară de faptul că CC emite hotărâri politice, ea își permite în prezent să se implice în materia constituțională și să modifice Constituția așa cum îi este comod CC, mai exact acelor care astăzi ajung în componența Curții”, spune Serghei Mișin.
În cadrul ciclului „2018: cum a fost și cum n-a fost!?”, Agenția de presă IPN prezintă viziunea oficialităților și a societății civile asupra justiției. Din cuprins: Succesul celor mai mari realizări s-a încununat cu adoptarea noului Cod Civil; Cel mai sensibil segment – condițiile de detenție; Reforma justiției nu a fost o prioritate pentru politicieni.
Într-un raport publicat ieri, Comitetul anti-tortură (CPT) al Consiliului Europei (CoE) își exprimă îngrijorarea că, dintr-o reminiscență a trecutului sovietic, fenomenul ierarhiei informale între deținuții din locurile de detenție ale Republicii Moldova a degenerat într-o întreprindere criminală orientată spre profit. În plus, nu este evident că autoritățile relevante apreciază pe deplin amploarea problemei.
Republica Moldova este chemată să ia măsuri hotărâte în tot sistemul penitenciar pentru a garanta securitatea și siguranța deținuților.
Amănunte pe IPN!