Peste 38 de mii de hectare de suprafețe agricole au fost afectate de calamitățile naturale produse de la începutul anului. Cele mai mari pagube au fost înregistrate în raionul Ungheni, unde au fost raportate pierderi de aproape 182 de milioane de lei.
Orice decret care să-l privească pe procurorul general Eduard Harunjen va fi ilegal. Declarația aparține deputatului democrat Vladimir Cebotari. Parlamentarul s-a referit la un eventual decret pe care l-ar putea semna șeful statului prin care să-și înceteze activitatea Eduard Harunjen în actuala funcție. Deputatul democrat susține că un eventual decret al președintelui poate fi contestat atât la instanțele interne din Republica Moldova, cât și la Comisia de la Veneția, însă structura europeană poate emite doar decizie politică, de recomandare și nu va avea efecte juridice.
Galina Bostan, directorul executiv al Centrului de Analiză și Prevenire a Corupției, susține că articolul 125 al Constituției prevede că procurorul general poate fi demis printr-un decret al președintelui, la propunerea Consiliului Superior al Procurorilor (CSP). Potrivit ei, procurorul general trebuie demis conform legislației în vigoare. „Toate drumurile duc spre CSP și aici, printre membrii CSP, există ministrul justiției prin intermediul căruia se poate de acționat, trei reprezentați ai societății civile și eu presupun că, în aceste condiții, cu argumentele de rigoare, trebuie de acționat astfel încât să fie obținută o hotărâre a CSP-ului”, a declarat Galina Bostan.
Trei membri au solicitat convocarea Consiliului Superior al Procurorilor în ședință. Este vorba despre ministra justiției Olesea Stamate, academicianul Ion Guceac și profesorul Dumitru Pulbere. Solicitat de IPN, Ion Guceac a spus că se cere poziția Consiliului Superior al Procuratorilor „vizavi de subiectele care se discută astăzi în societate”. Secretariatul CSP are la dispoziție zece zile ca să organizeze ședința. Articolul 125 al Constituției prevede că procurorul general poate fi demis printr-un decret al președintelui, la propunerea Consiliului Superior al Procurorilor.
Ion Dron, președintele Centrului de Monitorizare a Autorităților Publice, spune că dacă ar fi fost vorba despre un procuror care a făcut față evenimentelor din trecut, dezbaterea pentru motivarea demiterii lui Eduard Harunjen ar fi durat trei zile. În opinia lui, procurorul general ar fi trebuit să plece pentru că nu a făcut ceea ce ar fi trebuit să facă astfel ca lucrurile să nu ajungă în situația actuală în Procuratură. „Această hotărâre nu cred că este conform buchiei legii, dar în spiritul legii”, spune Ion Dron.
Instituția Prezidențială va emite decretul de încetare a mandatului procurorului general până la sfârșitul săptămânii curente, imediat ce vor fi întrunite toate condițiile legale. „Având la bază consultările comune ale președintelui Republicii Moldova, președintelui Parlamentului, prim-ministrului și a majorității parlamentare, ieri Parlamentul Republicii Moldova a adoptat Hotărârea prin care a constatat încălcări la procedura de selectare a Procurorului General, fiind recomandat Președintelui Republicii Moldova de a emite decretul de încetare a mandatului procurorului general”, menționează într-o postare pe Facebook consilierul prezidențial Maxim Lebedinschi.
Reprezentanții companiilor de transport „Ednateric Trans”, „Transeric Tur”, „Katev Travel&Comercial”, „Skylines Tour” susțin că sunt intimidați, persecutați, chiar și reținuți în baza unor cauze penale fabricate la comanda unor concurenți care au achitat factorilor de decizie din organele de drept circa o sută de mii de euro. Potrivit lor, scopul este de a-i deposeda de afacerile pe care le dețin. Natalia Begu, soția unuia dintre oamenii de afaceri, susíne că a încercat să organizeze o conferință de presă cu tema: „Acoperirea de către primele persoane a PG și INI a traficului și contrabandei de droguri, țigări, tutun pentru narghilea”, însă despre acest fapt „a aflat Eduard Harunjen și imediat, prin intermediul a terțe persoane, au fost contactați și amenințați că, dacă vor ieși în fața presei, vor avea probleme și mai mari”. Potrivit femeii, ca să fie lăsați în pace, li s-a cerut să plătească 250 de mii de euro prima tranșă, iar apoi i s-au mai cerut 250 de mii de euro pentru a clasa dosarele fabricate.
Guvernul precedent a majorat taxele pentru oamenii cu venituri mici și a micșorat taxele pentru oamenii cu venituri mari. Actualul guvern este determinat să facă invers – să majoreze treptat taxele și să se asigure că cei cu venituri mari plătesc aceste impozite, dar să micșoreze povara de pe umerii oamenilor cu venituri mici. Într-o conferință de presă susținută alături șeful echipei de experți a Fondului Monetar Internațional, aflată la Chișinău, Maia Sandu a declarat că actualul Guvern, inclusiv prin memorandumul cu FMI, este angajat să lupte cu toți cei care trebuiau să plătească impozite și nu au plătit. „Aceștia, făcând milioane, sute de milioane și miliarde, au evitat bugetul de stat, din acest motiv nu avem suficienți bani ca să plătim pensii demne, nu avem suficienți bani ca să plătim salarii la medici și la profesori”, a declarat șefa cabinetului de miniștri.
Într-o conferință de presă susținută la Guvern, Ruben Atoyan, șeful echipei de experți a FMI, care s-a aflat la Chișinău, a declarat că nu trebuie să aibă loc „politizarea” tarifelor. Există o metodologie care se bazează pe cele mai bune practici internaționale și care trebuie aplicată. „Noi nu avem o părere în ceea ce privește mărimea acestor tarife sau direcția ajustării acestora. Este foarte important că există o metodologie și ea trebuie aplicată corespunzător”, a declarat șeful echipei de experți a FMI.
Experții FMI au susținut solicitarea autorităților de a extinde durata programului economic susținut de Fondul Monetar Internațional până în luna martie 2020, pentru a finaliza cu succes implementarea lui. După aprobarea prezentei înțelegeri de către conducerea FMI și Consiliul de Directori Executivi, Republica Moldova va putea beneficia de tranșa în valoare de circa 46,5 milioane dolari.
Amănunte pe IPN!
