Corpul neînsuflețit al scriitorului Ion Druță a fost depus la Teatrul Național „Mihai Eminescu” din Chișinău. Sute de oameni, printre care și scriitori, poeți, dramaturgi, actori și politicieni, au venit să-și ia rămas bun. „Prin plecarea dintre noi a scriitorului Ion Druță, literatură română și comunitatea noastră culturală suferă o grea și irecuperabilă pierdere”, a declarat președintele Uniunii Scriitorilor, Teo Chiriac, transmite IPN.
Сărțile pentru copii, romanele, apoi volumele de eseu, publicistică, memorialistică – formează o operară literară vastă și diversă. Moștenirea literară pe care o lasă Ion Druță este una valoroasă și deosebit de importantă pentru cititorii întregului spațiu al limbii române. „În scrierile sale, Ion Druță a tratat cu o uimitoare forță spirituală, artistică, teme morale ale existenței umane. A scris duh, trup și suflet, despre identitatea spirituală și identitatea națională. Dar întâi de toate, a scris despre destinul oamenilor din această bucățică de țară peste care a trecut și mai continuă să treacă tăvălugul greu al istoriei, al acestei istorii sângeroase, ticăloase, nedrepte”, a notat președintele Uniunii Scriitorului.
„Astăzi ne despărțim de scriitorul Ion Druță. Ne despărțim, de fapt, de o întreagă epocă. A trăit 95 de ani, aproape un secol, și opera sa, și în mare parte destinul său, sunt emblematice pentru noi, pentru noi românii basarabeni, cei care am fost prinși între cele două râuri – Prut și Nistru”, a menționat Petru Hadârcă, actor și regizor, directorul general al Teatrului Național „Mihai Eminescu”.
„Mai întâi omul printr-un efort titanic, cu dăruire, cu îndârjire, dar și cu iubire de glia natală și-a zidit, și-a construit opera. Apoi opera cu aceeași îndârjire, perseverență, luptă cu sistemul, cu cenzura și-a înălțat omul. Mai apoi omul a alunecat faustian până aproape că să-și anuleze opera. De curând, postumitatea iată vine să reașeze lucrurile la locul lor – omul, cu păcatele, se întoarce în țărână, iar opera prin ce are mai valoros va rămâne să dăinuie”, a declarat poetul Ion Hadârcă.
Scriitorul Arcadia Suceveanu a declarat că Ion Druță a știut ca nimeni altul să așeze în tiparele scrisului artistic sufletul basarabenilor, dar și al bucovinenilor, freamătul de frunze de dor al poeziei populare, evocarea trecutului, jeluirea vântului în câmpia Sorocii. „Iată că țărâna se întoarce în pământ. Acesta este destinul nostru întru temporalitate și nimeni nu-l poate, din păcate, schimba. Clipa cea repede ce ni s-a dat s-a consumat, dar rămâne opera. Acesta este gândul care vine acum să ne consoleze și să șteargă literaturii române și întregii Basarabii lacrima. Providența ne-a dat o mare personalitate, un scriitor de mare anvergură care și-a asumat, chiar de la început, pe alocuri poate de-a lungul timpului mai și greșind, și-a asumat destinul Basarabiei. Al unei Basarabii care în scrisul său contestatar este văzută ca o fiică vitregă, care rătăcește mereu prin istorie”, a mai spus Arcadia Suceveanu.
La ceremonia de rămas bun au participat președintele Parlamentului, Igor Grosu, foștii șefi de stat, Petru Lucinschi, Vladimir Voronin, Igor Dodon, dar și deputați, miniștri etc.
Scriitorul Ion Druță, care s-a stins din viață pe 28 septembrie, a fost adus din Federația Rusă, unde era stabilit de mai mulți ani, pentru a fi înhumat în Moldova, așa cum și-a dorit. După ceremonia funerară de la Teatrul „Mihai Eminescu, scriitorul urmează să fie înhumat la Lumânarea Recunoștinței de la Soroca, al cărei ctitor este.
Prin decret prezidențial, ziua de 2 octombrie a fost declarat zi de doliu național. Președinția a anunțat că luni la ora 12.00 se va cinsti memoria scriitorului Ion Druță prin păstrarea unui moment de reculegere. În toate localitățile din țară, precum și în misiunile diplomatice și consulare ale Republicii Moldova de peste hotare va fi arborat în bernă Drapelul de Stat al Republicii Moldova.
