Prin ce se deosebeşte clasa politica moldovenească de cea lituaniană, după Irena Degutienė

Clasa politică lituaniană, în ansamblul său, nu are divergenţe sistemice de proporţii, este mereu în căutarea consensului privind obiectivele strategice ale ţării, chiar dacă are viziuni diferite privind căile de realizare a respectivelor obiective. Declaraţii în acest sens a făcut pentru Info-Prim Neo preşedinta Seimului Republicii Lituania, Irena Degutienė. Interviul intitulat „Lituania îi acordă Moldovei perspectiva de membru al UE”, a fost publicat luni, 9 iulie 2012. „Pentru elita politică lituaniană nu sunt caracteristice divergenţele sistemice de proporţii. Şi aceasta graţie faptului că cele mai importante partide politice găsesc, în linii mari, consensul în ceea ce priveşte direcţiile strategice de dezvoltare a statului: calitatea de membru cu drepturi depline a Lituaniei în NATO şi în Uniunea Europeană, necesitatea consolidării securităţii energetice în calitate de fundament al independenţei politice a statului şi chiar în ceea ce priveşte direcţia cultural-civilizaţională a statului”, a afirmat preşedinta Parlamentului lituanian. În calitate de mecanism pentru obţinerea consensului politic necesar, Irena Degutienė s-a referit la acordurile politice comune. „Partidele politice ale Lituaniei au semnat în repetate rânduri acorduri politice comune în ceea ce priveşte direcţiile politicii interne şi externe. Acesta este un bun instrument în obţinerea compromisului politic, un semnal atractiv pentru partenerii străini”, a precizat ea. Speakerul lituanian admite că şi clasa politică a ţării sale este divizată, dar aceasta nu are impact negativ asupra stării de lucruri din societate. „Şi în Lituania există fragmentarea atât a societăţii, cât şi a forţelor politice. Pe noi, însă, ne uneşte în permanenţă conştientizarea faptului că, în confruntarea tactică de zi cu zi, nu putem uita de scopurile strategice: bunăstarea, prosperarea şi colaborarea oamenilor noştri, a regiunii şi a întregii lumi. Iată de ce noi putem avea opinii diverse despre felul în care putem realiza aceste scopuri strategice, dar totdeauna căutăm să ajungem la înţelegere în ceea ce priveşte înseşi scopurile strategice. Iată de ce şi chestiunea cu privire la partea de drum pe care vom merge înainte – pe partea dreaptă sau cea stângă – ajunge să nu albă prea mare importanţă”, a spus Irena Degutienė. Înaltul oficial lituanian a răspuns în felul acesta la următoarea întrebare a reporterului Agenţiei Info-Prim Neo: „Ştiu că nu ar fi corect, diplomatic vorbind, să vă întreb ce credeţi despre unde a greşit Republica Moldova, clasa ei politică, societatea ei, dacă nu a ajuns să se transforme, să se modernizeze în 20 de ani de independenţă, în termeni comparabili cu statele baltice. În schimb, pot să vă întreb ce nu au greşit în aceeaşi perioadă lituanienii de au ajuns în UE cu salarii, pensii şi drepturi fundamentale comparabile cu ale altor state europene dezvoltate?” Interviul a fost realizat cu ocazia aniversării a 20-a de la stabilirea relaţiilor diplomatice moldo-lituaniene, marcată pe 10 iulie 1992.