Primăria alarmată de cazuri de luare de mită

Un caz de solicitare a 3,2 mii de euro de către un angajat al Primăriei în schimbul unor acte de construcţie pus în stare de alertă şedinţa de astăzi a Primăriei Chişinău. Responsabilii însă se declară incapabili de a găsi vinovatul, deoarece nu s-a dat nici un nume, transmite Info-Prim Neo. „Am încercat să aflu despre ce acte este vorba: despre certificat de urbanism, dare în exploatare sau autorizaţie de construcţie, şi n-am găsit nici o urmă”, spune vice-primarul Nistor Grozavu. Potrivit autorităţilor, cei care se plâng de estorcare de mită deseori refuză să dea nume. „Mituirea nu este o noutate pentru capitală şi republică, ci o problemă mai veche cu care luptăm”, spune primarul Dorin Chirtoacă. „Însă situaţia în cauză pătează imaginea autorităţilor publice locale. Solicit ca persoanele afectate de acest viciu să numească nume concrete ca să luăm măsurile de rigoare. Altfel ne luptăm cu morile de vânt. Totodată, orice act de la Primărie se poate depune/primi din ghişeurile deschise pentru cetăţeni, fără intermediari”, constată edilul. O situaţie similară este şi în instituţiile de învăţământ. Din septembrie 2009 au fost investigate peste 80 de cazuri de estorcare de bani, 30 de conducători au fost sancţionaţi. Însă în unele instituţii s-au înregistrat cazuri repetate de mituire, fapt care demonstrează că sancţiunile luate sunt formale. Primarul a cerut eliberarea din funcţie a directorilor şi contabililor vina cărora este dovedită, deoarece sancţionarea prin avertisment sau mustrări nu funcţionează. Directorul Direcţiei Generale Educaţie, Tineret şi Sport (DGETS), Tatiana Nagnibeda-Tverdohleb, consideră că este foarte greu ţii sub control activitatea asociaţiilor părinteşti, care de obicei strâng bani de la părinţi pentru diverse lucruri. Printr-un ordin al DGETS, profesorilor le este strict interzisă colectarea banilor de la părinţi. „Nu văd necesitatea existenţei în continuare a asociaţiilor părinteşti, deoarece nu putem controla dacă părinţii donează bani binevol sau nu”, spune Tatiana Nagnibeda-Tverdohleb. „Cel mai corect ar fi să fie deschis un cont special al şcolii şi părinţii singuri să hotărască dacă doresc sau nu să ajute cu bani instituţia de învăţământ. Noi trebuie să ne ocupăm de evaluarea procesului de învăţământ, iar situaţia financiară a asociaţiilor poate fi controlată de curtea de conturi, procuratură, organele fiscale şi alte structuri financiare”, declară directorul DGETS, precizând că majoritatea plângerilor sunt anonime şi părinţii refuză să dea nume despre profesorii care cer bani.