Ultimele acțiuni din Parlament și de pe scena politică în general arată că nu există și niciodată nu a fost o majoritate parlamentară care să susțină Guvernul Gavrilița, respectiv, acesta nu va fi votat. Dacă ceea ce s-a întâmplat astăzi în Parlament este un act de curaj, act de sacrificiu, act „de circ”, sau act „de bufonadă”? Un act util, necesar, obligator, demn de preluat sau un act formal, necântărit, regretabil? Au încercat să răspundă experții invitați la dezbaterea publică „Prima tentativă de învestire a Guvernului: Ce a fost asta?”, organizate de Agenția de presă IPN.
Potrivit lui Igor Boțan, expertul permanent al proiectului, după ce Partidul Socialiștilor a organizat astăzi, în timpul ședinței plenare a Parlamentului, o conferință de presă și a spus că nu va susține Guvernul Gavrilița, lucrurile sunt clare și anume că acest guvern nu va fi votat. În opinia sa, acest lucru duce cu gândul la două articole din Constituția Republicii Moldova și anume: articolul 85 care se referă în mod direct la dizolvarea Parlamentului, dar și articolul 98 privind învestitura Guvernului. Ultimul prevede că șeful statului este obligat să vină cu o candidatură pentru funcția de premier.
Igor Boțan spune că lucrurile astăzi s-au clarificat și partea pozitivă a votului de astăzi, negativ pentru Guvernul Gavrilița, este că acest vot duce direct la formarea unei majorități parlamentare, care a lipsit, chipurile, în politica din Republica Moldova, cu toate că ea persistă încă din luna decembrie. În opinia sa, deputații timp de trei luni nu au putut oferi societății un mesaj foarte clar, dacă există majoritate parlamentară sau nu. „Dar iată că astăzi, prin inițiativa Partidului Socialiștilor, se clarifică: probabil, vom avea majoritatea parlamentară. Nucleul acestei majorități parlamentare este fracțiunea PSRM, iar în conformitate cu Constituția, după consultarea fracțiunilor parlamentare și după ce președintele Maia Sandu va primi această listă cu semnăturile a cel puțin 51 de deputați, ea va fi obligată, potrivit Constituției, să numească Guvernul, a cărui pivot va fi Partidul Socialiștilor”, a spus el.
Expertul constată că PSRM a înaintat-o pe Mariana Durleșteanu, pe care o califică ca fiind o persoană respectabilă, la funcția de premier. În opinia lui Igor Boțan, marea problemă este că, Mariana Durleșteanu va fi oficial „taburetka” lui Igor Dodon, pentru care vor vota, probabil, cei care nu vor dizolvarea Parlamentului.
Analistul politic, Cornel Ciurea, consideră că nu există și nu a fost o majoritate parlamentară care să fie dispusă să voteze Guvernul Gavrilița. El spune că deputații membri ai Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS), probabil, nu vor vota pentru propriul Guvern. „Ceea ce contează în programul Nataliei Gavrilița este viziunea, unde este scris negru pe alb că singurul obiectiv politic necesar țării este dizolvarea Parlamentului și alegeri anticipate. Dar eu cred sunt argumente și împotriva organizării alegerilor parlamentare anticipate”. De asemenea, Cornel Ciurea spune că de mai mult timp a auzit mai multe acuzații, critici la adresa membrului cabinetului propus Ala Nemerenco, care în lipsa unei informații suficiente, afectează imaginea guvernului dat.
„Programul de guvernare al Cabinetului Gavrilița nu contează, pentru că ideea lui centrală e că neapărat trebuie organizate alegeri anticipate. E vorba despre un guvern oferit de președinția țării, dar al cărui scop este picarea Parlamentului. În aceste condiții, toți din Parlament participă la un spectacol „oarecum penibil”, dar care este prevăzut de Constituție și dictează o anumită conduită, în virtutea obiectivului asumat de PAS – alegeri anticipate”, a spus Cornel Ciurea.
Vlad Țurcanu, expert în comunicare, consideră că, până a apărea Natalia Gavrilița în Parlament cu garnitura ei de miniștri, percepția publică era că ar urma să se desfășoare un spectacol și că nici programul guvernamental nu ar trebui luat în vedere, fiind un document care avea mai mult aspecte formale. „Dar, după ceea ce a fost azi în Parlament, am înțeles că și programul guvernamental, miniștrii, fac parte dintr-o campanie electorală a PAS. Asta, pentru că PAS, prin liderul său informal, Maia Sadnu, încearcă să-și proiecteze viziunile. La rampă au apărut doi actori distinși: PAS și PSRM și, respectiv, ăsta este elementul nou apărut prin tentativa Nataliei Gavriliță de a obține sprijinul Parlamentului, lucru în care nici cei de la PAS nu credeau”, a spus el.
De asemenea, Vlad Țurcanu spune că în programul de guvernare al Nataliei Gavrilița se regăsesc lucruri concrete: ce trebuie să facă un Guvern pe timp de pandemie, problemele oamenilor și mediului de afaceri și lupta cu corupția. El crede că aceste elemente în cazul unui scrutin anticipat ar trebui să cântărească destul de mult în ochii alegătorilor. Cât privește candidaturile la funcțiile de miniștri, și aici PAS a intenționat să-și prezinte echipa sa. În opinia lui Vlad Țurcanu, dacă s-ar întâmpla să fie alegeri anticipate și să fie o majoritate din două componente, atunci această propunere de miniștri ar arăta cu totul altfel. Dar, susține el, PAS a dorit să-și prezinte propria sa echipă cu ocazia acestui exercițiu din Parlament.
Dezbaterea publică „Prima tentativă de învestire a Guvernului: Ce a fost asta?”, este ediția a 171-a din ciclul „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”, sprijinit de Fundația germană „Hanns Seidel”.