Prezentarea publică a Studiului „Abordarea corupţiei în campaniile pentru alegeri parlamentare”

COMUNICAT DE PRESĂ

Prezentarea publică a Studiului „Abordarea corupţiei în campaniile pentru alegeri parlamentare”

Alianţa Anticorupţie Vă invită la prezentarea publică a Studiului „Abordarea corupţiei în campaniile pentru alegeri parlamentare”, elaborat cu scopul de a evalua promisiunile electorale ale partidelor politice în domeniu combaterii corupţiei şi a modului în care aceste promisiuni s-au materializat în programele şi planurile de guvernare, în acţiunile întreprinse de formaţiunile care au învins în alegeri şi au guvernat ţara pe parcursul ultimilor 12 ani de zile.

În mod distinct, Studiul analizează componentele anticorupţie ale programelor electorale din campania pentru alegerile parlamentare din 28 noiembrie 2010 şi încearcă a evalua fezabilitatea acestor promisiuni, realismul, eficienţa şi impactul lor ulterior.

Printre cele mai importante Concluzii la care au ajuns autorii cercetării sînt următoarele:

•   în campania electorală, mai ales a partidelor de opoziţie, promisiunile anticorupţie sînt parte a propagandei, menite în primul rînd să atragă electoratul, dar nu să stimuleze soluţii calificate, realizabile în practică;
• abordarea generalistă la nivelul mesajelor electorale determină ulterior şi abordări superficiale în programele de guvernare;
• în cazurile cînd nu este asigurată o majoritate parlamentară stabilă, în situaţiile de conflict politic major, responsabilitatea politică pentru realizarea componentelor anticorupţie ale programelor de guvernare (implicit, a promisiunilor electorale) este difuză şi credibilitatea publică se reduce;
•  după ce se acumulează o anumită experienţă de activitate politico-administrativă, abordările concurenţilor electorali devin mai pragmatice şi mai eficiente, se elaborează documente complexe, de planificare şi acţiune strategică;
•  în activitatea anticorupţie, majoritatea de guvernare manifestă adesea tendinţe de protecţie internă, de conservare a unor stări de fapt, atît timp cît ele sînt controlate şi de pe urma cărora se poate profita;
• partidele extraparlamentare se poziţionează în opoziţie, acuzînd şi actuala, şi fosta majoritate parlamentară, pentru instituirea şi menţinerea  corupţiei sistemice;
• partidele care se află mai mult timp la guvernare sînt mai atente în formularea şi promovarea mesajelor anticorupţie, deoarece formulările prea critice sau populiste pot lovi în propria imagine şi ar afecta scorul electoral;
• cooperarea insuficientă între puterea politică şi cea judecătorească reduce considerabil randamentul eforturilor anticorupţie;
• din analiza programelor electorale nu este clar pe ce se întemeiază partidele politice în formularea componentelor/mesajelor anticorupţie în campaniile electorale;
• în componentele anticorupţie ale platformelor electorale sînt evitate sau ignorate anumite  domenii (educaţie, sănătate, poliţie, vamă), care la nivel social sînt percepute ca fiind cele mai corupte;
• concurenţii electorali nu ţin cont de rezultatele/datele sondajelor despre percepţiile asupra corupţiei, fapt care împiedică formularea unor mesaje bine focusate;
•  

Studiul conţine o serie de Recomandări pentru concurenţii electorali şi autorităţile publice:

• pentru a fi eficiente, mesajele şi programele electorale anticorupţie trebuie să fie formulate la nivel general prin expunerea fermă a dorinţei combaterii fenomenului, iar la nivel concretizat prin măsuri evaluate, cercetate şi discutate prealabil, profesionist;
• promovarea politicii de „toleranţă zero” la corupţie poate să se realizeze cel mai eficient dacă este demonstrată prin fapte concrete, prin persecutarea şi sancţionarea legală a făptuitorilor, mai ales dacă aceşti reprezintă propria formaţiune (coaliţie) politică;

• promovarea eficientă a reformelor şi măsurilor anticorupţie rezidă în conjugarea eforturilor la nivel legislativ, executiv şi jurisdicţional, partidele politice urmînd să colaboreze eficient cu exponenţii justiţiei şi să-i mobilizeze în combaterea corupţiei, prin diverse metode;
• componentele anticorupţie din platformele electorale ar trebui să ţină cont de răspîndirea şi impactul fenomenului în anumite domenii, să abordeze, în primul rînd, aşa-numita „corupţie socială”, care este cel mai mult percepută de cetăţeni;
• bunele practici şi recomandări internaţionale anticorupţie ar trebui preluate de concurenţii electorali, dacă aceştia vor să îşi asume cu adevărat responsabilitatea guvernării. 

 Concluziile sînt făcute de o manieră profesionistă şi pragmatică, cu scopul de a elucida erorile comise anterior, iar pentru noile majorităţi parlamentare-guvernamentale sînt formulate recomandări care pot avea impact, atît la nivelul percepţiilor simple, cît şi la nivelul societăţii per ansamblu.

Lucrarea a fost elaborată în cadrul Alianţei Anticorupţie, cu sprijinul financiar al Fundaţiei Est-Europene Moldova şi este disponibilă în format electronic pe pagina web a Alianţei Anticorupţie (www.alianta.md).