Președintele Republicii Moldova va putea desemna, la propunerea Consiliului Superior al Procurorilor, un procuror general interimar până la organizarea concursului și numirea, ca urmare a acestuia, a procurorului general prin decret prezidențial. Parlamentul a votat astăzi, 16 iulie, în prima lectură, un proiect de lege în acest sens, pentru interpretarea unor prevederi din Legea cu privire la Procuratură, transmite IPN.
Norma juridică în vigoare reglementează modul de asigurare a interimatului funcției de procuror general în cazurile de „absență” a acestuia sau de „imposibilitate de exercitare a funcțiilor sale". În ambele ipoteze se prezumă existența unei persoane numite în funcția respectivă, dar care este în imposibilitate temporară de exercitare a atribuțiilor.
„Asigurarea interimatului în cazul vacanției funcției de procuror general este o soluție temporară care ar asigura preluarea pe o perioadă determinată a funcțiilor manageriale de către o altă persoană. Procedura de desemnare a acesteia urmează a fi similară procedurii de desemnare a titularului – la propunerea CSP, prin decret prezidențial”, a declarat unul din autorii proiectului, deputatul PAS, Blocul ACUM, Sergiu Litvinenco.
Proiectul dă o interpretare și textului „în ultimele 6 luni nu a deținut calitatea de membru al Consiliului Superior al Procurorilor”, pentru candidații la funcția de procuror general (Articolul 17, punctul (1), e). Astfel, prin acesta se va înțelege inclusiv persoana care a exercitat interimatul funcției de procuror general, indiferent de faptul dacă a participat sau nu la ședințele Consiliului sau dacă a participat la procesele de adoptare a actelor Consiliului.
Potrivit lui Sergiu Litvinenco, deși textul respectiv este unul clar și fără echivoc, în practică acesta a fost interpretat contrar voinței legiuitorului și a permis acceptarea la concursul pentru ocuparea funcției de procuror general și, ulterior, chiar numirea în funcție, a unei persoane care a fost de drept membru al CSP din postura sa de procuror general interimar. „Or, intenția legiuitorului atunci când a statuat inadmisibilitatea acceptării la concurs a unei persoane care a deținut calitatea de membru al CSP în ultimele 6 luni, a fost de a evita situația în care membrii CSP urmează a evalua un coleg cu care au activat în ultima perioadă de timp, sau să evalueze pe cineva față de care sunt în relații de subordonare, ambele ipoteze fiind de natură să afecteze obiectivitatea evaluărilor realizate de membrii CSP în cadrul concursului pentru funcția de procuror general”, a declarat deputatul.
Fostul procuror general, Eduard Harunjen, a fost eliberat din funcție prin decret prezidențial, la 11 iulie, în baza cererii depuse. Cu două zile mai devreme, Parlamentul a constatat neîntrunirea condițiilor de numire a acestuia în funcție. Potrivit autorilor inițiativei, pretendenții la funcția de procuror general nu trebuie să fie, în ultimele șase luni, membri ai Consiliului Superior al Procurorilor. Contrar acestor prevederi, deși la acea etapă, de nouă luni era membru al CSP, din postura de procuror general interimar, Eduard Harunjen a participat la concurs, pe care ulterior la câștigat.
Eduard Harunjen a exercitat funcția de procuror general din data de 8 decembrie 2016, după decretul ne numire semnat de președintele Republicii Moldova de atunci, Nicolae Timofti. Desemnarea lui Harunjen a avut loc la propunerea Consiliului Superior al Procurorilor, la o zi de la anunțarea rezultatelor concursului de selectare.
