Neînțelegerile din ultima perioadă dintre actuala guvernare și președintele Igor Dodon, în urma cărora ultimul a fost de trei ori suspendat temporar din funcție, par să fie niște acțiuni comode ambelor tabere. De această părere este analistul politic și profesorul universitar Mihai Cernencu, citat de Europa Liberă. Mihai Cernencu suspectează cele două tabere de ipocrizie și spune că preşedintele se poziţionează ca un critic înverşunat al guvernării, iar democraţii câştigă teren în faţa alegătorilor care nu-l văd cu ochi buni pe şeful statului, tranmsite IPN.
„Partidul Democrat prin asta îşi ridică ratingul său şi spune: vedeţi preşedintele cât este de rău, noi suntem atât de buni şi, iată, el nouă ne încurcă. Mie îmi este frică că undeva ar fi şi o înţelegere. Vom vedea. Prima şi a doua suspendare au fost depăşite fără nicio sancţiune. Vom vedea cum se vor derula lucrurile în cazul celei de-a treia şi vom putea vorbi ulterior dacă este o înţelegere tacită între cele două partide, de guvernământ şi de opoziţie, sau nu”, a spus Mihai Cernencu.
Potrivit analistului, în ceea ce priveşte amendarea Codului Audiovizualului decizia este necesară, însă mult prea întârziată. Anterior, mai mulţi experţi media au tratat cu scepticism modificarea legislativă spunând că, dacă guvernanţii şi-ar dori cu adevărat purificarea spaţiului mediatic, ar scoate de sub control politic Consiliul Coordonat al Audiovizualului – instituție care poate şi trebuie să protejeze spațiul informațional inclusiv de propaganda internă, mult prea vizibilă ca să fie neglijată, notează Europa Liberă.
Prin modificările operate la Codul Audiovizualului se interzice transmisia programelor de televiziune și radio cu conținut informativ, informativ-analitic, militar și politic altele decât cele produse în statele membre ale UE, SUA, Canada și în statele care au ratificat Convenția Europeană cu privire la televiziunea transfrontalieră. Decretul pentru promovarea legii va fi semnat de către președintele Parlamentului sau de către premier. Curtea Constituțională a justificat instituirea interimatului funcției de președinte pe motiv că șeful statului a refuzat îndeplinirea obligațiunilor constituționale de a promulga legea votată în Parlament de două ori.
