Există în Moldova riscul să se repete scenariul din Ucraina – o intervenţie a unui alt stat cu pretextul să „protejeze” vorbitorii de rusă, română sau moldovenească, ucraineană, bulgară, găgăuză etc.? Ce trebuie să facem pentru ca toţi cetăţenii ţării să se simtă acasă în Moldova? Agenţia IPN propune un ciclu de materiale în care politicieni, experţi şi reprezentanţi ai minorităţilor naţionale oferă variante de răspunsuri la aceste şi alte întrebări.
---
Republica Moldova are una din cele mai bune legislaţii din Europa în ceea ce priveşte protecţia drepturilor minorităţilor naţionale. În rândul minorităţilor din ţară nu există conflicte, dacă e să vorbim prin prisma protecţiei drepturilor şi coeziunii naţionale. Între organizaţiile care reprezintă minorităţile există dialog continuu, iar situaţia sub aspect etnic este stabilă. De această părere este preşedintele comunităţii bulgare din Republica Moldova. Fiodor Sabii spune că, dacă există idei care atentează la suveranitatea şi independenţa Republicii Moldova şi care contravin Constituţiei, aceste porniri trebuie tratate ca acte de separatism, indiferent de la cine pornesc. Însă nu toate iniţiativele, inclusiv cele propuse de minorităţile naţionale, trebuie catalogate ca fiind acţiuni de separatism.
Fiodor Sabii a dat exemplul unei iniţiative a bulgarilor. „În urmă cu un an, pe 12 aprilie, Consiliul raional Taraclia a luat decizia să solicite conducerii ţării conferirea unui statut special raionului Taraclia, care să fie stabilit printr-o lege organică. O astfel de decizie nu atentează la statalitatea Republicii Moldova şi nici nu contravine prevederilor Constituţiei. Bulgarii nu doresc autonomie şi nici competenţe suplimentare. Vor doar ca, în cazul unei reforme administrativ teritoriale, raionul Taraclia să-şi poată păstra statutul”, a subliniat preşedintele comunităţii bulgare.
Întrebat despre riscul ca Moldova să ajungă într-o situaţie similară celei din Ucraina, ca unele ţări să vrea să apere, inclusiv prin intervenţii militare, vorbitorii de rusă, bulgară, găgăuze etc., Fiodor Sabii a spus că în prezent nu există premise pentru un astfel de scenariu. Acesta este de părere că situaţia internă va depinde mult pe viitor de faptul cum conducerea ţării va discuta cu cetăţenii. În lipsa unui contact cu poporul, pot să apară situaţii tensionate. În opinia sa, prin respectarea Legii despre statutul juridic special al Găgăuziei (Gagauz-Yeri) posibilitatea unui scenariu asemănător celui din Ucraina nu va avea sorţi de izbândă.
„Nici Bulgaria, nici Turcia sau oricare alte state nu doresc să fie autorii unui război civil în centrul Europei. Toţi cetăţenii Republicii Moldova, indiferent de naţionale, trebuie să devină patrioţi ai acestei ţări. E necesar să fie curmate orice acţiuni de separatism. Suntem cetăţenii unui singur stat, iar starea de lucruri depinde foarte mult şi de poziţia celor care conduc ţara”, a subliniat Fiodor Sabii. Preşedintele comunităţii bulgare a adăugat că liderii politici şi guvernanţii trebuie să fie atenţi la declaraţii, ca acestea să fie pe înţelesul tuturor cetăţenilor, ei să înţeleagă că ceea ce face guvernarea este pentru bunăstarea tuturor cetăţenilor republicii, indiferent de naţionalitate, şi nu în detrimentul lor.
Fiodor Sabii a subliniat şi necesitatea ca toţi cetăţenii să vorbească limba statului, dar spune că autorităţile nu depun suficiente eforturi în acest sens. „Să fii cetăţean al acestei ţări şi să nu-i cunoşti limba este o ruşine. Şi mai dureros este atunci când tinerii bulgari sau de altă naţionalitate absolvesc Universitatea de Stat şi nu cunosc limba de stat”, a spus Fiodor Sabii. În viziunea sa, autorităţile centrale trebuie să elaboreze cât mai rapid programe speciale de învăţare a limbii de stat în comunităţile unde aceasta nu este vorbită pe larg. O soluţie ar fi aplicarea în şcolile minorităţilor naţionale a unor mecanisme de studiere a limbii de stat asemănătoare celor de studiere a limbilor străine.
Alina Marin, IPN
---
Notă IPN: În cadrul prezentului ciclu de materiale IPN a prezentat opiniile premierului Iurie Leancă; şefului Catedrei Relaţii Internaţionale şi Politologie la ULIM, Mihai Cernencu; politologului Vitalie Andrievschi, şef al reţelei de portaluri informaţional-analitice din Moldova şi Ucraina (ava.md, apn.md, avaukr.com ); preşedintelui Uniunii Ucrainenilor din Moldova, Svetlana Mîsliţchi; Victoriei Bucătaru, director de programe la Asociaţia pentru Politică Externă, şi specialistului în economia educaţiei Andrei Munteanu, consilier în Consiliul de Mediere al Republicii Moldova. Au acceptat să răspundă la întrebările Agenţiei deputatul Alla Mironic, şi preşedintele Centrului Naţional al Romilor, Nicolae Radiţa.
