„Preşedintele se încadrează mai mult în zona puterii executive şi împarte această responsabilitate cu Executivul, dar nu poate fi vorba de o autoritate mai mare decât cea a preşedintelui Parlamentului”, a declarat secretarul general al Curții Constituționale, Rodica Secrieru, în cadrul dezbaterilor publice cu tema: „Relațiile dintre ramurile puterii în condiții noi: între colaborare, alegeri parlamentare anticipate, impeachment și …altceva”, organizate de Agenţia de presă IPN și Radio Moldova.
Rodica Secrieru a explicat că nu contează modul cum este ales preşedintele, atât timp cât este prevăzută modalitatea alegerii unei instituţii, nu se poate vorbi de o legitimitate mai mare sau mai mică. În cazul preşedintelui ales de către popor, acesta se sprijină pe o anumită susţinere populară.
„Majoritatea parlamentară nu înseamnă 50+1, în Parlament se reflectă 100% din voturile exprimate în cadrul scrutinului. Vin toate partidele care trec pragul electoral, pe când în cazul preşedintelui, câştigă cel care obţine 50+1, şi este absolut greşit să punem lucrurile în aceeaşi oală. Poporul este reprezentat de organul legislativ suprem - Parlamentul şi nu de preşedinte”, a spus secretarul general al Curţii Constituţionale.
În acelaşi context, Rodica Secrieru a precizat că nu este nevoie de un pact între Parlament şi preşedinte, propus de unii participanți la dezbatere, acest pact social este Constituţia, iar preşedintele şi-l asumă când depune jurământul. „Jurământul nu este poezie. Jurământul este un angajament juridic prin care preşedintele îşi asumă obligaţia de a executa Constituţia. Respectarea Constituţiei, inclusiv a hotărârilor Curţii Constituţionale ca parte a acesteia, respectarea hotărârilor Curţii Constituţionale privind remanierile guvernamentale, este parte a respectării Constituţiei, parte a respectării jurământului. Încălcarea Constituţiei şi încălcarea jurământului reprezintă o încălcare gravă a Constituţiei şi atunci revenim în zona responsabilităţii nu neapărat politice, dar în special juridice”, a spus Secrieru.
Despre speculaţia conflictului între autorităţi aceasta a spus că deseori speculaţiile nu sunt însoţite de fapte, iar preşedintelui nu i s-au luat din atribuţii. Constituţia prevede atât obligaţiile dar şi mecanismele de deblocare dacă apar conflictele. Preşedintele se poate opune doar o singură dată numirii unui judecător sau promulgării unei legi după aceea este obligat să emită decretul.
Rodica Secrieru a mai spus că trebuie să existe o claritate între argumentele politice şi cele juridice. Neexercitarea unei obligaţii legale este tot o fărădelege, iar preşedintele statului nu ar trebui să folosească aceleaşi instrumente pentru a soluţiona nişte lucruri care nu-i convin sau îi convin. În ceea ce priveşte organizarea unui referendum de extindere a atribuţiilor preşedintelui, Rodica Secrieru a spus că există un anumit cadrul legal şi constituţional şi nu toate chestiunile pot fi ridicate la un referendum şi nu în orice materie se poate invoca un referendum. „Şi dacă tot spuneţi nu vă jucaţi cu focul, nu vă jucaţi cu Constituţia”, s-a adresat ea reprezentanților instituției prezidențiale.
Dezbaterile publice „Relațiile dintre ramurile puterii în condiții noi: între colaborare, alegeri parlamentare anticipate, impeachment și …altceva”, sunt ediția a 69-a din ciclul „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”, desfășurat cu susținerea Fundației germane Hanns Seidel.
