Ucraina împinge Republica Moldova mai departe de UE, după ce Rada Supremă de la Kiev a respins joi, 21 noiembrie, toate proiectele de lege care permiteau transferul în străinătate a Iuliei Timoşenko pentru îngrijiri medicale. Aceasta este o cerinţă a Uniunii Europene pentru semnarea Acordului de asociere la UE cu Ucraina, pe 29 noiembrie, la Summitul Parteneriatului Estic de la Vilnius, notează „Cotidianul” din România în ediţia online, citat de IPN.
Publicaţia menţionează că, doar cu o săptămână înaintea Summitului de la Vilnius, Ucraina pare tot mai departe de asocierea la UE şi aceasta este o situaţie periculoasă pentru Republica Moldova, căci, tehnic, Kievul era mai aproape de acest obiectiv decât Chişinăul. „Ucraina, o ţară cu un PIB de 25 de ori mai mare decât al Republicii Moldova, cu o poziţie geostrategică mai importantă şi cu o populaţie de 12 ori mai mare, poate fi o piedică imensă în calea europeană a Chişinăului, atât timp cât cele doua ţări fac parte din acelaşi Parteneriat Estic”, scrie Cotidianul.
„Republica Moldova merită însă tot sprijinul Occidentului”, spune Anders Aslund, membru al Peterson Institute for International Economics, într-o informare pentru subcomisia de afaceri europene din Senatul SUA. Aceasta pentru că guvernul de la Chişinău este unul profund pro-european şi pentru că economia ţării este aşezată pe baze mai sănătoase decât cea ucraineană. Anders Aslund spune că Republica Moldova suportă presiuni mult mai puternice din partea Rusiei decât Ucraina. În primul rând, este vorba despre şantajul rus privind recunoaşterea independenţei regiunii transnistrene. Apoi urmează dependenţa ţării de gazele furnizate de Gazprom. Iar în al treilea rând, vin datoriile mari faţă de Gazprom acumulate de regiunea transnistreană, fără autorizarea guvernului de la Chişinău. „Monopolul rus ar putea folosi această pârghie pentru a falimenta economia Republicii Moldova”, spune Anders Aslund, citat de Cotidianul.
Agenţia Naţională de Presă din România „Agerpres” scrie, citându-l pe directorul Institutului de Ştiinţe Politice şi Relaţii Internaţionale al Academiei Române, Dan Dungaciu, că România va trebui să-şi regândească relaţia cu Estul după Summitul Parteneriatului Estic de la Vilnius, al cărui eşec se prefigurează, în contextul în care Ucraina a anunţat că suspendă pregătirea Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană. În opinia sa, acest eşec va marca stoparea extinderii UE către est pentru următorii 15 ani, iar Republica Moldova, care va parafa la Vilnius Acordul de Asociere cu UE, va rămâne „într-o zonă gri”.
Publicaţia românească Gândul scrie că suma investită de România în asistenţa oficială pentru dezvoltare, în 2012, s-a ridicat la 494 de milioane de lei, adică aproximativ 111 milioane de euro. Banii au fost mai puţini cu peste un milion de euro faţă de anul precedent. Principalii beneficiari ai ajutoarelor din România au fost Republica Moldova, Tunisia şi Serbia.
