„Este curios că toți cei menționați, nerăbdători de a se lansa în bătălii electorale, sunt fie condamnați, fie cercetați penal sau/și introduși în listele pentru a fi sancționați de UE, SUA, Marea Britanie și Canada...”
---
Anunțul președintelui Maia Sandu
Între două evenimente de mare rezonanță publică, la câteva zile după Adunarea Moldova Europeană (AME) și chiar în ajunul summit-ului Comunității Politice Europene (CPE), din 1 iunie 2023, președintele Maia Sandu a confirmat că, în noiembrie 2024, va candida pentru un nou mandat prezidențial. Anunțul privind angajarea în viitoarea competiție electorală este motivat de necesitatea menținerii “sentimentului pro-european și ieșirea din orbita Moscovei”. Respectiv, trebuie să concluzionăm că acestea sunt precondiții indispensabile pentru ca în Republica Moldova, în sfârșit, să se instaureze promisele vremuri bune. Toți trebuie să înțeleagă că vremurile bune nu vor cădea peste moldoveni, pur și simplu, ca para mălăiață în gura lui Nătăfleață.
De fapt, menirea celor două evenimente menționate mai sus a fost să demonstreze că cetățenii Republicii Moldova nu sunt niște nătăfleți pasivi, ci chiar susțin integrarea europeană a țării. De cealaltă parte, era de așteptat ca liderii statelor Uniunii Europene (UE) și conducătorii principalelor instituții UE, participanți la summit-ul CPE, să reacționeze pozitiv la manifestarea aspirațiilor pro-europene ale guvernanților moldoveni, susținuți de cetățeni. Și trebuie să recunoaștem că ambele evenimente s-au încununat, oarecum, cu succes. În primul rând, evenimentele s-au desfășurat fără incidente, deși situația social-politică din țară rămâne a fi destul de tensionată, iar măsurile de securitate au cauzat incomodități de circulație majore cetățenilor. În al doilea rând, cetățenii chiar au dat curs îndemnului Maiei Sandu, participând într-un număr impunător la AME. Finalmente, participanții la summit-ul CPE au anunțat despre un suport financiar considerabil pentru Republica Moldova, atât din partea UE, cât și din partea unui stat non-UE. Astfel, constatăm că beneficiile de pe urma summit-ului sunt pe față, depășesc considerabil inconveniențele de circulație.
Totuși, cea mai interesantă concluzie la care putem ajunge după cele două evenimente este că președintele Maia Sandu are o abordare dialectică a fenomenelor social-politice. Abordarea respectivă ne ajută să înțelegem ordinea de mai departe a evenimentelor, conform faimosului dicton, parafrazat după cum urmează: “Vremurile grele creează oameni buni. Oamenii buni creează vremuri bune. Vremurile bune creează oameni slabi. Oamenii slabi creează vremuri grele” și așa la nesfârșit. Este o abordare încurajatoare, nu doar pentru susținătorii Maiei Sandu, ci și pentru oponenții politici ai acesteia. Vorba e că actualele vremuri grele au fost create de regimul putinist, care a invadat Ucraina provocând multiple crize. Regimul putinist și agresiunea acestuia sunt susținute tacit de către opoziția pro-rusească din Republică Moldova. Respectiv, această opoziție nu are decât să aștepte până când actualii oameni buni vor crea vremuri bune, iar acestea din urmă, în mod dialectic, după un ciclu complet, vor crea condiții pentru eventualele victorii ale opoziției. În astfel de circumstanțe, în mod logic se impune susținerea obiectivului urmărit de Maia Sandu și partidul de guvernământ – ieșirea din orbita Moscovei.
Ce ne sugerează radarele sociologice?
Odată cu anunțarea publică de către președintele Maia Sandu a intenției de convocare a AME, compania sociologică IMAS, s-au angajat pe post de radar sociologic, pentru a sonda opinia publică. Radarul sociologic al IMAS poate fi suspectat de setare și calibrare specifică. Asta dacă ținem cont că instituția menționată și-a făcut titlu de glorie din cooperarea strânsă cu unul dintre principalii oponenți ai Maiei Sandu – Partidul Șor și liderul acestuia, condamnat recent la 15 ani de pușcărie pentru escrocherii. Însă trebuie să recunoaștem că rezultatele sondajului IMAS, publicat la 23 mai 2023, imediat după desfășurarea AME, sunt foarte interesante și demne de a fi consultate. Despre corectitudinea formulării întrebărilor – sunt acestea cu adevărat corecte și evită sugerarea răspunsurilor așteptate, poate judeca oricine consultă cercetarea respectivă. Probabil, viitoarele manuale de sociologie, la capitolul manipulare, vor prezenta drept studiu de caz următoarea întrebare din studiul IMAS: După părerea dvs., de cine este condusă acum Republica Moldova?, răspunsurile sugerate fiind (vezi pagina 42):
- Maia Sandu/Guvernul/Parlamentul într-un mod independent (33%);
- Forțele europene/americane (59%);
- Forțele din Federația Rusă (2%);
- Nu știu/nu răspund (6%).
Potrivit cercetării IMAS, președintele Maia Sandu, în condițiile social-economice și politice actuale, ar pierde competiția electorală prezidențială în favoarea liderului Partidului Socialiștilor din Republica Moldova (PSRM), Igor Dodon. Întâmplător sau nu, Igor Dodon a intuit rezultatele sondajului cu aproximativ o lună până la publicarea rezultatelor cercetării. Într-un interviu ziarului moscovit “Izvestia”, el a menționat că pentru a schimba actuala situație social-politică din Republica Moldova în una favorabilă Rusiei, ideal ar fi ca alegerile parlamentare și prezidențiale anticipate să fie provocate în toamna anului curent. Deci, ne convingem că Igor Dodon își face calculele politice și electorale de o manieră științifică, în baza datelor sociologice, în timp ce Maia Sandu s-a grăbit să-și anunțe participarea la viitoarele alegeri prezidențiale, lăsându-se copleșită de impresiile de după o manifestație publică, cum a fost AME.
Pentru a fi corecți, trebuie menționat faptul că cercetarea IMAS conține unele date dificil de interpretat din punct de vedere logic, existând o discordanță dintre ceea ce își dorește majoritatea cetățenilor și cine ar putea să le satisfacă aceste dorințe. Astfel, majoritatea absolută a cetățenilor pledează în favoarea UE, în timp ce doar ceva mai mult de 1/3 pledează în favoarea Uniunii Economice Eurasiatice (UEE) (vezi pagina 60). Cu toate acestea, într-o viitoare competiție electorală, Maia Sandu, care pledează integrarea UE, ar fi învinsă de Igor Dodon cu un scor aproape invers – de 38% la 45% (vezi pagina 33). Această inversie aproape simetrică ne vorbește despre conștiința enigmatică a cetățenilor moldoveni, care atunci când vor ceva procedează astfel, încât să facă imposibilă realizarea propriei voințe.
Oricum, nu ar trebui să ne precipităm în concluzii. Trebuie doar să luăm în considerare că sociologia moldovenească are un anumit specific. De exemplu, o altă companie sociologică moldovenească – Intellect Group, ne-a uimit nu o singură dată. Ultima oară s-a întâmplat chiar recent, când a dat publicității rezultatele sondajului privind șansele concurenților electorali la alegerile pentru funcția de guvernator al Găgăuziei, dar mai ales după ce a publicat rezultatele așa-zisului after poll. Așa-zisele cercetări menționate nici măcar nu au putut ghici ordinea candidaților în urma scrutinului, depășind de câteva ori marja de eroare. Deci, iată o dovadă că se întâmplă ca radarele sociologice moldovenești să fie setate aiurea. Concluzia este că, atât IMAS, cât și Intellect Group, ar trebui să se intereseze despre soarta Asociației Sociologilor și Demografilor din Moldova, care din 2021 nu ne mai bucură cu prezentarea rezultatelor sondajelor de opinie în care învingători erau doar Igor Dodon și PSRM.
Efectele neprevăzute ale luptei anti-oligarhice
Anunțul președintelui Maia Sandu privind intenția de a candida pentru un nou mandat prezidențial l-a provocat pe faimosul Veaceslav Platon, care se ascunde de justiția moldovenească peste hotarele țării, să-și anunțe și el implicarea în politică: „Am evitat să mă implic în politică. Am considerat că e o afacere murdară. Rezultatul a fost ascensiunea la putere a tot felul de netrebnici, ticăloși și mincinoși. (…) nu am de ales decât să intru eu însumi în politică și să încerc să transform țara într-un stat modern, avansat, în care se va vorbi despre sărăcie și mizerie ca despre un trecut îndepărtat”. Este un rezultat vizibil al luptei președintelui, Maia Sandu, împotriva corupției și oligarhilor. A fost suficient ca premierul canadian, Justin Trudeau, să răspundă pozitiv la solicitarea Maiei Sandu de introduce sancțiuni împotriva fugarilor ce se ascund de justiția moldovenească și poftim – Veaceslav Platon își etalează ambițiile politice. De fapt, a devenit regulă că toți aventurierii care au probleme cu justiția se declară politicieni pentru a pretinde că sunt persecutați politic – Plahotniuc, Șor, Cavcaliuc etc.
Nu încape îndoială că decizia lui Veaceslav Platon a fost influențată și de recentele rezultate ale sondajelor publicate de IMAS și cele ale Intellect Group, care prezic căderea Maiei Sandu și a majorității parlamentare a Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS) în favoarea forțelor de opoziție. De fapt, ambițiile politice ale lui Veaceslav Platon au fost intuite încă acum un an de un politician moldovean cu studii în domeniul medicinii. Aceste ambiții au fost confirmate recent, acum două luni de către partenera lui Veaceslav Platon, care a amenințat-o public pe Maia Sandu că va vota pentru ea la viitoarele alegeri prezidențiale. Amenințarea face parte din arsenalul lui Vlad Plahotniuc, care în cadrul alegerilor prezidențiale din 2016 a îndemnat public la susținerea candidaturii Maiei Sandu, evident pentru a o compromite.
De fapt, trebuie să recunoaștem că tandemul Platon&partenera au șanse electorale dificil de ignorat. Se presupune că ar avea bani destui pentru a combate eficient concurența lui Ilan Șor privind convingerea alegătorilor prin stimulări financiare. Dar nu asta contează, ceea ce contează cu adevărat este că tandemul ar putea avea suport din partea partenerilor strategici din Rusia, interesați de proiectului Casa Mare – odaie de repaos pentru eventualii ocupanți, precum ar putea oferi și soluții ingenioase pentru grava problemă demografică din țară – crearea unui centru de fertilizare în vitro.
Concluzii
Inițiativele președintelui Maia Sandu, urmate de anunțul privind intenția de a candida pentru un nou mandat prezidențial au stârnit un interes anticipat pentru viitorul scrutin prezidențial. Rezultatele celor mai recente sondaje de opinie vin să amplifice acest interes, respectiv, aventurierii nu-și mai pot reține impulsurile și aviditatea pentru putere. De fapt, factorul cronologic este unul fals. Primul care și-a anunțat intenția de a reveni în politică, încă în octombrie 2022, a fost faimosul oligarh Vlad Plahotniuc. A urmat interviul lui Igor Dodon pentru Izvestia privind intenția de a provoca alegeri parlamentare și prezidențiale anticipate în toamna anului curent. Pentru că intențiile lui Dodon nu mai sunt luate în serios a fost organizat un exod masiv de deputați și primari din PSRM către structuri controlate de Ilan Șor. Ultimul din acest șir este Veaceslav Platon. Este curios că toți cei menționați, nerăbdători de a se lansa în bătălii electorale, sunt fie condamnați, fie cercetați penal sau/și introduși în listele pentru a fi sancționați de UE, SUA, Marea Britanie și Canada.