logo

Poveri (ne)judecate. Cum se „anulează” legile Găgăuziei. Op-Ed de Veaceslav Craciun


https://www.ipn.md/ro/poveri-nejudecate-cum-se-anuleaza-legile-gagauziei-op-7978_1081535.html

 

 

Jocul dea contramandarea și „readoptarea” ulterioară a unor legi similare cu modificări de ochii lumii ar părea să convină ambelor părți...

 

Veaceslav Craciun
 

Curtea de apel Comrat a anulat două legi regionale, valabile pe teritoriul Găgăuziei. Una din ele se referă la organizarea alegerilor în Adunarea Populară (APG-Y), iar alta la activitatea economică în baza patentei de întreprinzător. Autoritățile regiunii intenționează să-și apere poziția la Curtea Supremă de Justiție. De notat, că la Comrat se consideră că principalul impediment nu sunt cazurile ca atare, ci însuși faptul că legitimitatea legilor și hotărârilor APG-Y sunt supuse verificării în instanțele de drept comun.

O dispută de ani de zile

La sfârșitul lunii aprilie s-a aflat că, la interpelarea Cancelariei de Stat, Curtea de apel a anulat legea UTA Gagauz-Yeri „О налоговом свидетельстве” (varianta în limba română lipsește pe pagina APG-Y – n.r.). Adunarea Populară a decis tot atunci să aibă o ședință extraordinară și să adopte cu această ocazie o declarație. Dar n-a fost să fie, din lipsă de cvorum. Deputații sunt gata să apere legea în instanța supremă, la fel ca și declarația care va fi adoptată, probabil, în timpul cel mai apropiat.

„E foarte rău că Cancelaria de Stat ne-a acționat în judecată. Noi ne vom gândi la  această chestiune, n-o vom trece cu vederea. Am contestat această decizie”, a declarat la postul de radio GRT speakerul APG-Y Vladimir Cîssa.

Subiectul cu anularea legii a devenit deja o poveste, cu durată de ani de zile. Asta pentru că din 2001 în autonomie funcționa legea privind impozitul fix, care le permitea unor categorii de mici întreprinzători în domeniul comerțului și alimentației să nu folosească aparate de casă și să nu ducă evidența contabilă. Legea avea scopul susținerii micului business, cuprinzând circa 800 de întreprinderi individuale.

Legea a fost contramandată în anul 2017 la intervenția Cancelariei de Stat. Instanța s-a condus de argumentul că APG-Y nu are competența de a adopta acest gen de legi și că aplicarea legii contramandate „aducea prejudiciu bugetului asigurării sociale de stat”.

Legea „О налоговом свидетельстве”, amintită anterior, este în esență reincarnarea legii „О фиксированном налоге”, adoptată cu mici modificări de APG-Y la începutul anului 2018. Șmecheria născocită de deputații găgăuzi cu titlu de replică la pretențiile Cancelariei de Stat poate fi repetată la nesfârșit: oricărei legi anulate ei pot să-i aplice niște corectări de fațadă și să o adopte ca pe una nouă. 

Legea privind „calificarea de rezidențiat”

Altă lege anulată de Curtea de apel Comrat introducea schimbări în Codul electoral al Găgăuziei privind modul de votare în condițiile unei vize temporare de ședere.

Modificările în cauză au fost adoptate în ianuarie, dându-li-se informal porecla de „calificare de rezidențiat”, în virtutea faptului că stipulau ca locuitorii Găgăuziei care și-au făcut viza de reședință în localitate de mai puțin de un an, pot participa la alegeri doar dacă vor prezenta documente ce atestă procurarea unor bunuri imobile. În caz contrar, cei care și-au făcut viză de reședință în altă localitate trebuiau să voteze în așezarea unde au locuit până la aceasta.

Autorul proiectului de lege cu aceste limitări a fost speakerul APG-Y Vladimir Cîssa. El și-a justificat inițiativa cu existența riscului de falsificare a alegerilor. Conform spuselor lui, în circumscripția din care vine, micul sat Bugeac, în scurt timp și-au deschis reședință mai mult de 400 de persoane din alte localități ale autonomiei, care planificau să voteze în alegeri pentru „candidatul care trebuie” folosind viza de reședință temporară.

Apropo, unul dintre reclamanții care au contestat modificarea Codului electoral, a fost Alexandr Kendighelean, candidat la deputăție din partea satului Bugeac. Cîssa îl acuză chiar pe el de organizarea adoptării în masă a vizei de reședință.

Jocul dea justiția

Subiectele reproduse nu sunt unicele exemple de anulare a legilor și hotărârilor APG-Y. Printre cazurile de rezonanță la vremea lor se înscrie Codul educației al Gagauz-Yeri, anulat de instanță în 2017. În același an Cancelaria de Stat a obținut și stingerea acțiunii unuia dintre articolele Regulamentului Găgăuziei, care le garanta deputaților imunitate juridică.

Clar lucru că problema depășește nivelul unor cazuri aparte și nu se reduce la nemulțumirea față de activitatea Cancelariei de Stat: ne-am convins că legile pot fi anulate și în urma interpelării unor simpli cetățeni. Vorba e despre carențe în sistemul de funcționare a Autonomiei găgăuze, mai precis, în abordări diferite a temeliei ei juridice.

La Comrat se insistă că legile locale nu pot fi supuse controlului de încadrare în legalitate, ci doar de corespundere Constituției. Dar nici una, nici alte nu ține de competența instanțelor de judecată de drept comun. Autoritățile centrale resping această abordare și continuă practica proceselor de judecată.  Apropo, litigiile judiciare devin din ce în ce tot mai mult marcate de rutină și tot mai puțin gălăgioase: aceasta o confirmă și reacția anemică a Adunării Populare în cazul ultimei decizii judiciare. Jocul dea contramandarea și „readoptarea” ulterioară a unor legi similare cu modificări de ochii lumii ar părea să convină ambelor părți.


 
Veaceslav Craciun
Publicistul Veaceslav Craciun a abosolvit cursurile de masterat ale Universității de Studii Europene din Moldova, specializându-se în drept internațional. Interese profesionale: regionalism, procesele politice din UTA Găgăuzia, relațiile autonomiei cu autoritățile centrale ale Republicii Moldova.

IPN publică în rubrica Op-Ed articole de opinie semnate de autori din afara redacţiei. Opiniile exprimate în aceste materiale nu neapărat coincid cu opiniile redacţiei.