„Pretinsele idei puternice, lansate recent de președintele Vladimir Putin, confirmă un lucru bine știut – cei care caută paiul în ochiul altora se prefac a nu vedea bârnele din propriu ochi...”
---
Vremurile noi vs. vremurile bune
Șirul problemelor interne ne copleșesc, țintindu-ne atenția asupra posibilelor soluții. Între timp, în vecinătatea noastră sunt puse în circuit un șir de idei puternice. Este vorba despre afirmațiile președintelui Rusiei, Vladimir Putin, din 20 iulie 2022, privind venirea vremurile noi, care urmează să schimbe lumea. La nivel regional, aceste vremuri noi se resimt deja foarte puternic, aducând moarte și distrugeri Ucrainei. La rândul ei, Europa este șantajată și pusă să aleagă între un confort alimentat de lașitate și rezistență, însoțită vremelnic de anumite lipsuri, de dragul apărării propriilor valori proclamate. Pentru Republica Moldova vremurile noi, putiniste, vin să substituie vremurilor bune, anunțate de actualii guvernanți acum un an. Ideile puternice se referă la trei subiecte:
- schimbarea ordinii mondiale. Modelul curent de dezvoltare a lumii și-a epuizat potențialul, iar Occidentul nu mai are ce propune omenirii. Dominația așa-zisului miliard de aur (15% din populația globală) este nedreaptă, bazată pe iluzia exclusivității, deci, este de sorginte rasistă și neo-colonială, căpătând trăsăturile unui totalitarism, care împiedică creativitatea istorică liberă;
- asigurarea suveranității tehnologice a Rusiei. Suveranitatea este valoarea supremă, iar cea mai importantă componentă a suveranității este o societate civilă responsabilă, națională(istă), capabilă să contribuie la asigurarea suveranității tehnologice;
- continuarea confruntării cu Occidentul, de dragul sancțiunilor benefice. Retragerea companiilor străine din Rusia va contribui decisiv la depășirea dependenței tehnologice de Occident.
Din ideile puternice ale președintelui Vladimir Putin desprindem că, de fapt, vremurile noi au început odată cu anexarea Crimeii și incitarea la război și separatism, în 2014. Anume atunci au fost impuse primele sancțiuni timide ale Occidentului împotriva Rusiei, care fundamentează necesitatea asigurării suveranității tehnologice. Faza a doua a vremurilor noi a început la 24 februarie 2022, odată cu agresiunea fățișă împotriva Ucrainei.
Ideile puternice ale lui Putin pornesc de la premisa că Ucraina ar fi fost creată de liderul bolșevic, Vladimir Lenin, iar ucrainenii, în loc să fie recunoscători, insistă pe comemorarea victimelor regimului comunist, sovietic, mai ales a Holodomorului, care li-a luat viețile a aproximativ 4 milioane de conaționali. De aceea, Putin a decis să retragă cadourile poporului rus pentru Ucraina, mai ales că societatea ucraineană a făcut alegerea civilizațională în favoarea integrării în Uniunea Europeană. Ultima este marcată de păcatul de a face parte din miliardul de aur care, potrivit lui Putin, întruchipează exclusivismul, rasismul, neo-colonialismul și totalitarismul.
Unde dai și unde crapă...
Ideile puternice ale președintelui Putin ar fi bine să fie supuse diferitelor teste, pentru a-și demonstra valența. De exemplu, condamnarea de către Putin a colonialismului, practicat chipurile de miliardul de aur, merită o atenție sporită. Vorba e că, în cadrul Rusiei, megalopolisurile: Moscova, Sankt-Petrsburg etc., precum și câteva regiuni depopulate, care explorează bogățiile naturale, nu reprezintă nimic altceva decât prototipul miliardului de aur. Structura și veninurile subiecților Federației Ruse și ale populației parcă sunt trasă la indigou de pe matricea globală: a) Moscova și Sankt-Petersburg ne amintesc de America de Nord și UE; b) câteva alte aglomerații urbane rusești ne amintesc de Japonia, Australia, Noua Zeelandă, Chili, Uruguay și de așa-zișii tigri asiatici; c) regiunile din care se extrag gaze, petrol, aur, diamante etc., precum Iamal, Neneția, Iacutia, etc, ne reamintesc de statele din Golful Perisc, vânzătoare de hidrocarburi, care fac și ele parte din miliardul de aur.
Cele menționate provoacă întrebări nevinovate: de ce n-ar începe Putin să lichideze mai întâi colonialismul în propria țară? Asta ar fundamenta solid pretențiile sale de a combate colonialismul la nivel global. Doar chiar în ajunul lansării ideilor puternice ale lui Vladimir Putin, conaționalii acestuia din Tatarstan, Bureatia etc., s-au adresat președintelui SUA după ajutor pentru a se izbăvi de colonialismul rusesc. De bună seamă, administrația lui Vladimir Putin s-ar putea angaja în susținerea eforturilor Forului Popoarelor Libere ale Rusiei (FPLR), care și-a proclamat intenția de a combate colonialismul, declarând că scopul său suprem este: „decolonizarea completă și ireversibilă a Rusiei,… obiectiv care va fi atins doar atunci când Federația Rusă se va transforma în 25-35 de țări independente, libere și, sperăm, democratice”. Spre deosebire de Vladimir Putin, FPLR insistă pe „modul non-violent” de atingere a obiectivelor sale.
Revenind la problema invocată de Vladimir Putin, trebuie menționat faptul că statele asociate cu miliardul de aur au o contribuție categorică la evoluțiile tehnico-științifice, tehnologice și culturale ale omenirii, dovadă servind faptul că aproximativ 90% din laureații Premiului Nobel sunt din țările respective. Dacă ne-am referi la contribuțiile în domeniul științelor reale, atunci contribuția depășește 95% în favoarea miliardului de aur. Pe de altă parte, este de remarcat că printre laureații Premiului Nobel se regăsesc doar aproximativ 2.5% de rușii și sovieticii, ceea ce corespunde cu cota Rusiei în PIB-ul global. Cu o astfel de contribuție la dezvoltarea științei, tehnologilor și economiei globale, Rusiei i-ar fi mult mai potrivit să se preocupe de decolonizarea propriului teritoriu, decât să conteste contribuția și beneficiile miliardului de aur.
Modalitatea asigurării suveranității tehnologice – țap-țarap
De fapt, unele dintre ideile puternice ale lui Vladimir Putin, referitoare la asigurarea suveranității tehnologice a Rusiei, au fost dezvăluite demult. Este vorba despre utilizarea metodei țap-țarap pe scară, adică despre furtul banal al tehnologiilor occidentale. Dacă pe viitor această metodă ingenioasă nu va funcționa perfect, atunci Rusia a dat de înțeles că va recurge la parteneriate hi-tech, inclusiv în domeniile cercetării spațiale și apărării, cu statele din lumea a treia, precum Angola, Zimbabwe, Sierra Leone etc. Deci, nu există temei de îngrijorare privind eventualele efecte ale sancțiunilor occidentale. Dimpotrivă, cetățenii sunt convinși că sancțiunile deschid noi oportunități nebănuite până acum.
În sensul celor menționate mai sus, ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a efectuat recent un turneu într-un șir de state din Africa. Întâlnirile cu șefii statelor africane au fost promițătoare, în sensul asimilării noilor ideii puternice, mai ales că unii dintre aceștia guvernează perioade mai îndelungate decât însăși Vladimir Putin (22 ani): – Yoweri Museveni, președintele Ugandei este în funcție de 34 de ani; Denis Sassou Nguesso, președintele Republicii Congo este în funcție de 43 de ani. Aceștia din urmă pot deveni parteneri fideli ai Rusiei în procesul de combatere a neo-colonialismului. De fapt, cooperarea Rusiei cu Uganda și Congo poate fi reciproc avantajoasă. Statele africane pot împărtăși Rusiei termenele optime de aflare la guvernare. Pe de altă parte, Rusia poate împărtăși metodele proprii de combatere a totalitarismului, inoculat de blestematul miliard de aur. Vorba e că în Uganda și Congo, deocamdată, cetățenii nu sunt condamnați la ani grei de pușcărie doar pentru afișarea lozincilor gen – Nu războiului!
Metode de combatere a totalitarismului și rasismului
Ideile puternice pentru combaterea totalitarismului, președintele Vladimir Putin le-a îmbrățișat, cel mai probabil, de la filosoful îndrăgit, Ivan Ilyin. Ultimul a devenit celebru în perioada interbelică pentru elogiile aduse fascismul italian și național-socialismului german. Sigur, faima sa are la bază și lucrarea sa “Despre fascismul rusesc. În cazul nostru, este important să menționăm că lucrările lui Ivan Ilyin au devenit de căpătâi pentru Vladimir Putin. Iată ce a învățat acesta din urmă de la filosoful iubit:
- modalitatea de organizare a alegerilor. În lucrarea “De ce fel de alegeri are nevoie Rusia?”, Ivan Ilyin scrie: “Este necesară consolidarea statului prin alegeri..., o unitate spirituală organică a guvernului cu poporul de sus în jos... Mulțimea este în general incapabilă de alegeri. ... Formarea puterii de stat trebuie smulsă din mâinile mulțimii, străzilor și predată celor mai buni cetățeni stataliști”. Exact așa procedează regimul lui Putin de 22 de ani, organizând alegeri controlate “de la ... până la”;
- necesitatea dictaturii naționaliste. În lucrarea “Despre viitoare dictatură”, Ilyin menționează: “După căderea totalitarismului de sorginte comunistă, este inevitabil haosul, iar patrioții onești, care doresc evitarea haosului trebuie să pledeze imediat în favoare dictaturii naționale”. Iată de unde s-a inspirat președintele Putin, atunci când se autodeclara principalul naționalist al Rusiei;
- concentrarea întregii puteri în mâinile unui lider. În lucrarea “Bazele organizării statale. Proiectul legii fundamentale a Rusiei”, Ilyin își povățuia viitorul învățăcel: „Puterea supremă în Rusia trebuie să aparțină personal conducătorului suprem al statului, de la care emană legislația, întreaga administrare, activitatea instanțelor de judecată, toate poruncile și controlul… Orice nesupunere față de ordinele, decretele și cerințele conducătorului suprem este echivalată cu o încălcare a Legii fundamentale și este supusă judecății și pedepsei”.
Oricine urmărește viața politică din Rusia se poate convinge cât de fidel este Vladimir Putin învățămintelor filosofului său iubit, Ivan Ilyin. Culmea e că, înarmat fiind cu întregul arsenal al ideilor fasciste, împrumutate de la Ivan Ilyin, Vladimir Putin s-a apucat de denazificarea Ucrainei. Ipocrizia președintelui rus a fost demascată de o manieră absolut inedită de însăși vasalul lui Putin – bătrânul dictator belarus, Alexandr Lukașenko, care a recunoscut că anunțata denazificare nu e decât filosofie, adică apă de ploaie sau poveste de adormit pruncii.
Finalmente, ar trebui să ne referim cumva și la intențiile lui Vladimir Putin de a combate rasismul pe plan global. În această privință, cele mai prolifice ideii puternice le-ar putea împrumuta de la susținătorul său fidel, premierul maghiar, Victor Orban.
Concluzii
Pretinsele idei puternice, lansate recent de președintele Vladimir Putin, confirmă un lucru bine știut – cei care caută paiul în ochiul altora se prefac a nu vedea bârnele din propriu ochi.