Institutul de Cercetări Juridice şi Politice al Academiei de Ştiinţe a Moldovei consideră că, deşi deprecierea rublei ruseşti n-a degenerat într-o criză financiară profundă în Federaţia Rusă, a creat totuşi panică şi incertitudine din cauza fluctuaţiilor cursului de schimb. În asemenea împrejurări, migranţii de muncă din Republica Moldova nu pot să nu fie afectaţi, în condiţiile că au investit speranţe în posibilitatea de a îmbunătăţi nivelul lor de trai şi al rudelor rămase în ţară, transmite IPN cu referire la un comentariu al Institutului.
Conform datelor statistice oficiale, cota remitenţelor din Federaţia Rusă în Republica Moldova alcătuieşte 62,6 % din volumul total, iar devalorizarea rublei va contribui în mod inevitabil la reducerea cantităţii de mijloace băneşti transferate, comparativ cu primele zece luni ale anului 2014. Institutul de Cercetări Juridice şi Politice consideră că efectele negative asupra bunăstării cetăţenilor din Republica Moldova se dovedesc a fi inevitabile. Valoarea economiilor băneşti ale oamenilor – fiind de obicei în dolari americani, mai puţin în euro, dar şi în lei moldoveneşti – descreşte direct proporţional cu devalorizarea rublei ruseşti.
Migranţii din Republica Moldova nu formează în Federaţia Rusă un grup integru şi bine organizat în asociaţii, iar devalorizarea rublei poate să-i afecteze într-un grad mai mare pe cei stabiliţi la Moscova şi Sankt-Petersburg, în raport cu cei stabiliţi în alte regiuni.
Actualmente devalorizarea rublei ruseşti este puţin sesizabilă în Republica Moldova din cauză că nu se atestă refluxul braţelor de muncă şi nu se pune presiune pe factorul politic. Revenirea în masă a migranţilor de muncă ar fi posibilă numai în condiţiile crizei financiare în Federaţia Rusă. Una dintre consecinţele cu impact social negativ provenit din devalorizarea rublei ruseşti este că migranţii necalificaţi vor fi afectaţi în cea mai mare măsură din cauză că muncesc în ramuri sensibile la fluctuaţii financiare, cum ar fi construcţiile sau sfera serviciilor. În plus, nu este exclus că retorica oficială şi acţiunile întreprinse frecvent de autorităţile din Federaţia Rusă vor alimenta sentimentele antimigraţionale, situaţie care va impune repatrierea migranţilor.
Cercetătorii AŞM consideră că, în cazul dacă se va produce reîntoarcerea în masă a migranţilor, aceştia se vor împărţi în trei grupuri – unii se vor include în câmpul muncii în ţară, alţii vor completa rândurile şomerilor, dar fără a provoca multe incomodităţi politice din cauza lipsei de organizare, problemele ar fi mai degrabă de natură social-economică, iar al treilea grup va căuta să plece în alte ţări. În asemenea condiţii este de aşteptat scăderea considerabilă a nivelului de trai al unui segment al populaţiei, pe fundalul reducerii volumului remitenţelor şi a salariilor/indemnizaţiilor mai mici.
În plan politic, devalorizarea rublei ruseşti nu va influenţa procesul de negocieri pe marginea formării majorităţii parlamentare. În acelaşi timp, deprecierea nu va alimenta esenţial stările de spirit antiruseşti, dar va servi în calitate de exemplu suplimentar pentru forţele care se pronunţă împotriva integrării eurasiatice de a blama şi demonstra inconsistenţa acestui proiect, remarcând oportunitatea valorificării opţiunii europene şi realizării parcursului european.
Cercetătorii subliniază că devalorizarea monedei ruseşti nu se dovedeşte a fi un factor perturbator de natură social-economică sau politică de moment, însă autorităţile Republicii Moldova trebuie să se pregătească prin anticipare şi elaborare a planurilor de acţiuni în cazul recesiunii economice şi crizei financiare din Federaţia Rusă, care nu sunt excluse, în anumită conjunctură, să înceapă în anul 2015.
