logo

Popularitatea lui Vasile Tarlev se apropie de cea a lui Vladimir Voronin, iar Iurie Roşca este politicianul creditat cu cea mai mare neîncredere


https://www.ipn.md/ro/popularitatea-lui-vasile-tarlev-se-apropie-de-cea-a-lui-vladimir-voronin-iar-iur-7965_964420.html

Preşedintele Vladimir Voronin continuă să fie cel mai popular om politic din R. Moldova, deşi încrederea ce i se acordă de populaţie este în regres. Şeful statului este călcat pe urme la capitolul popularitate de premierul Vasile Tarlev, care este creditat cu mai multă în raport cu situaţia de acum un an. Aceste date se conţin în Barometrul Socio-Politic (BSP) OMNIMAS, lansat joi, 19 aprilie, la Chişinău, de IMAS-Inc Chişinău. Potrivit sondajului, 49% din respondenţi susţin că au în Voronin „oarecare” sau „foarte multa încredere”. Acum un an, acest indice era de 55%. 44% susţin că n-au încredere în Voronin. La mică distanţă vine Vasile Tarlev, în care au încredere 44%, indice în creştere, timp de un an, cu 1%. Cota celor care nu au încredere în el e de 46%. Urmează Marian Lupu, în care 34% au încredere (+2%), iar 41% nu au. În Eugenia Ostapciuc şi Serafim Urecheanu are încredere acelaşi procent de respondenţi – 21%, însă în timp ce prima a avansat 2%, cel de-al doilea a înregistrat o scădere de 1%. Iurie Roşca este personajul politic în care nu are încredere cea mai mare parte dintre respondenţi – 74%, în timp ce susţin că au încredere doar 13%. Date privind acest rezultat înregistrat în februarie 2006 nu se menţionează. Totodată, Biserica rămâne a fi cea mai de încredere instituţie (83%). Nu au încredere în Biserică 14%. În mass media au încredere 57%, şi nu au – 38%. Primăria este creditată cu încrederea a 47% şi neîncrederea a 48%; Armata – 47 şi, respectiv, 45%; Guvernul – cu 49 şi 46%; Preşedinţia – 50 şi, respectiv, 46%; Parlamentul – 49 şi, respectiv, 47%. Partidele politice sunt instituţiile cu cea mai mare rată de neîncredere din partea populaţiei - sistemul bancar – 35 şi 56%; Justiţia Barometrul Socio-Politic (BSP) OMNIMAS a fost realizat, în perioada 14-23 martie, pe un eşantion de 1091 de persoane, reprezentativ pentru populaţia adultă a R. Moldova, exceptând Transnistria. Marja de eroare constituie 3%.