Polonia și Ucraina au semnat recent un acord istoric de securitate care are o clauză fără precedent: Polonia ar putea folosi sisteme antiaeriene poloneze de pe teritoriul național pentru a doborî rachete și drone rusești pe teritoriul ucrainean care amenință spațiul aerian polonez, afirmă Defence România, preluată de IPN, care a tratat anterior subiectul „căderilor” și „survolurilor” de rachete în spațiul suveran al Republicii Moldova, inclusiv în cadrul unor dezbateri publice.
Sursa apreciază că acordul este „o ștachetă ridicată foarte sus României care încă se confruntă cu problema cadrului legislativ în chestiunea dronelor rusești a căror componente cad pe teritoriul nostru”. Oricum, proiectat pe situația Republicii Moldova, subiectul se află în vizorul specialiștilor, existând opinia că „dacă Republica Moldova, un stat suveran, va cere protecția României, alt stat suveran, ajutorul poate fi acordat. Și nu trebuie neapărat ca NATO să fie implicat ca entitate, deși NATO nu ar avea niciun fel de problemă să acționeze”, spunea recent Cristian Barna, profesor la Universitatea Babeș Bolyai din Cluj și cea din București, într-un interviu pentru Spotmedia.ro, citat de IPN.
În aceste condiții, alt expert, Laurențiu Pleșca este sigur „că schimbul de informații făcut între București și Chișinău este o dimensiune esențială pentru ca cele două state să fie informate despre ceea ce se întâmplă la graniță, în regiunea transnistreană, la Marea Neagră, dar și în spațiul aerian. Știm foarte bine că Republica Moldova nu posedă sisteme de apărare atât de sofisticate. Avem acum doar operaționalizarea radarelor achiziționate cu sprijinul Uniunii Europene și al Franței. Desigur, suportul tehnic pe care îl asigură România, dar și suportul logistic, de fiecare dată, inclusiv în participarea în misiunile internaționale, este esențial”, a declarat Laurențiu Pleșca, de la Centrul de Studii Ruse, România, expert în politici europene, Centrul de Expertiză Europeană Europuls.
Ca reacție la acordul polonez-ucrainean, Radu Carp, profesor universitar la Universitatea din Bucureşti, expert în probleme internaționale și de securitate, a reamintit ironic că până în prezent nu există nicio clarificare oficială cu privire la reglementarea legislativă a posibilității în care Armata poate doborî drone rusești ce îi amenință sau încalcă teritoriul.
Desigur, o asemenea decizie cu privire la doborârea rachetelor și dronelor rusești de către România, în spațiul aerian ucrainean, nu ar însemna doar redislocarea sistemelor românești și regândirea apărării naționale - lucru care ar putea fi primit cu iritare de către Armată, dar e și o chestiune de decizie politică pe care decidenții noștri în contextul anului electoral major, cu siguranță nu se vor grăbi să o ia, conchide sursa.
