Revista IPN a evenimentelor și tendințelor social - politice (01-06.06.2020)
Evenimente în top, de la A la Z
TOP I După o perioadă îndelungată de ezitări, fețuită cu declarații temerare în adresa taberei adverse , PAS a spus univoc că nu va demite Guvernul din considerente pe care deputatul acestui partid Sergiu Litvinenco le-a numit „matematice”: pentru investirea altui executiv partidul nu poate conta pe barem 51 de mandate fără a intra în zona compromisurilor nocive. Experiența de vara trecută încă mai ustură.
La mijlocul săptămânii părea că lucrurile merg pe cu totul alt făgaș. Liderul grupului parlamentar Pro Moldova, Andrian Candu spunea că demiterea Guvernului Chicu e „floare la ureche” și lăsa să se înțeleagă că s-ar găsi rapid suficiente voturi în Parlament. Potrivit lui, contează ce guvern va veni în loc, care este echipa guvernamentală, contează ce va face acest guvern. Trebuie să discutăm un plan anticriză. De asemenea, urmează să facem modificări la legislație, la Codul Audiovizualului, Codul Electoral... Poate votarea în diasporă să aibă loc două zile. Sunt multe lucruri de făcut. Deci, a da jos acest guvern nu este mare lucru, nu trebuie să ai multă carte pentru asta.
„Noi suntem în discuții cu partidele din opoziție, mă refer la PAS și Platforma „DA”. Nu negociem ministere, ci principii, prioritățile în medicină, în economie, în justiție. În funcție de aceste priorități va fi desemnat prim-ministrul. Cum am și spus, noi suntem flexibili și nu pretindem la funcția de premier sau portofolii ministeriale”, a conchis Candu.
Cu titlu de reacție la aceste afirmații, Partidul Acțiune și Solidaritate a declarat că „nu a discutat cu Pro-Moldova sau cu altcineva despre formarea unui guvern, cu excepția discuțiilor cu PPDA. Invităm presa să ceară întotdeauna reacția PAS atunci când suntem vizați în alte declarații”, se arată în reacție.
La rândul său, președintele Partidului Platforma Demnitate și Adevăr, Andrei Năstase, a spus că nu își imaginează cum șeful Comisiei parlamentare de investigare a fraudei bancare (deputatul Platformei DA Igor Munteanu – n.r.) va sta la masa de negocieri cu cel care este vizat ca participant la furtul miliardului.
„Afirmațiile dlui Candu sunt foarte bogate în retorică propagandistică, dar complet lipsite de conținut, de substanță”.
Pe toată perioadă de pregătire a unui răspuns ferm, și deputatul Platformei DA Alexandru Slusari, și Sergiu Litvinenco au exclus un vot comun cu Partidul Șor pentru învestirea unui nou guvern. Acum câteva zile, președinta PAS Maia Sandu a declarat că formațiunea condusă de ea ar putea susține un candidat al Platformei DA pentru funcția de prim-ministru.
Referindu-se la obiectivele noului executiv, liderul Platformei DA Andrei Năstase spunea că planul de acțiuni pe care-l propune nu este bazat pe politicieni și deputați, ci pe un set de legi care trebuie votate. „ Noi mizăm pe un pachet de norme, reforme pe care îl punem în fata tuturor deputaților.
Vicepreședintele Platformei DA Alexandru Slusari a confirmat că prima opțiune a formațiunii pentru un viitor premier este Andrei Năstase. Acesta, la rândul său, a spus că viitorul prim-ministru al Republici Moldova trebuie să fie o persoană „capabilă, competentă, onestă, integră și cu caracter”, precizând că pentru funcția de prim-ministru ar exista trei candidaturi ai formațiunii. Deși a evitat să dea nume, în spațiul public s-a vehiculat că e vorba despre președintele Platformei DA, și vicepreședinții Alexandru Slusari și Igor Munteanu. Totodată, ar fi fost gata și o listă cu numele potențialilor miniștri dintr-un nou Executiv.
Lucrurile au luat o cu totul altă turnură când deputatul Partidului Acțiune și Solidaritate, Sergiu Litvinenco, după o discuție dintre reprezentanții PAS și cei ai Platformei DA despre actualele și eventualele configurații a spus că „poziția noastră este următoarea: acest Guvern este o catastrofă pentru Republica Moldova. Dar ar fi iresponsabil din partea noastră, dacă am susține o moțiune de cenzură și am da jos un guvern în condițiile în care nu avem certitudinea configurării unei majorități care să susțină un alt guvern bun, pro-european autentic”, a declarat Litvinenco.
Răsturnarea de situație i-a dat președintelui Igor Dodon ocazia să-i eticheteze pe deputații din opoziție ca „slabi și fricoși”, sugerându-le să încerce să dea jos Guvernul și să numească un alt cabinet de miniștri. Pentru înregistrarea moțiunii e nevoie de 26 de voturi, a remarcat șeful statului, spunând că acest lucru poate fi făcut chiar și la următoarea ședință a Parlamentului, care va fi convocată, cel mai probabil, săptămâna curentă.
I. Evenimentele săptămânii, succint
PARLAMENT
COVID-19, armă de scandal politic la Chișinău? Un angajat al fracțiunii parlamentare a Platformei DA a avut rezultate diferite la testarea de coronavirus
Reprezentanții formațiunii PAS au expediat pe data de 3 iunie o scrisoare președintei parlamentului, cerând sesiune în plen pe 5 iunie
Nimic subversiv în lipsa PDM din Parlament, prescripțiile medicale trebuie respectate
Deputata din fracțiunea Platforma Demnitate și Adevăr (DA) Arina Spătaru a fost testată pozitiv cu noul coronavirus.
MAJORITATEA PARLAMENTARĂ.
Democrații vor vota legea ONG-urilor, dar nu se știe câți din ei. Pavel Filip a sonorizat decizia democraților de a vota o lege europeană.
Pe data de 5 iunie coaliția de guvernare PSRM și PD a decis că va vota, în lectură finală, Legea cu privire la Organizațiile Neguvernamentale și se va conforma celorlalte condiționalități ale UE
SĂNĂTATEA PUBLICĂ
Nimeni nu se vrea părinte al eșecului. Luni, la 1 iunie, după reuniunea „troicii” de la președinție, nimeni nu a prezentat, cum se obișnuia, un bilanț săptămânal de combatere a coronavirusului: dinamica era proastă.
Despre acest COVID, „omul nostru nu a făcut concluzia esențială”. Nicolae Furtună, directorul ANSP, consideră că regulile de protecție nu sunt respectate cum se cuvine
Trebuie să se revină la restricții în contextul pandemiei COVID-19, consideră directorul executiv al Expert-Grup, Adrian Lupușor.
„Anularea restricțiilor în Moldova este condiționată într-o măsură mai mare de factori social-economici”, a afirmat Igor Pocanevici, reprezentantul OMS în Republica Moldova
Deschiderea piețelor, ar trebui să aibă loc conform unui plan foarte bine gândit
Pe data de 6 iunie, Republica Moldova s-a plasat pe locul 2 în Europa la capitolul infectări raportat la populație
BISERICA – OFICIALITĂȚI - SOCIETATE
Paștele Blajinilor - Scila și Caribda al autorităților de la Chișinău. Sub presiune, n-au avut puterea să impună restricție de vizitare a cimitirelor
Mitropolia Moldovei a spus mai recent că la organizarea sărbătorii se va ține cont de cererile autorităților civile, dar nu de toate.
Ministerul Sănătății a chemat populația să stea masiv acasă de Paștele Blajinilor.
Cimitirele din municipiul Chișinău au fost închise pe data de 6, 7 iunie. La fel și astăzi. Președintele nu i-a chemat, doar le-a sugerat moldovenilor să rămână acasă. Totodată, „regulile sunt pentru toată lumea”, a accentuat Nicolae Furtună, șeful ANSP.
Amendați pentru participare la o manifestația oficială Pe fundalul nerespectării regulilor de protecție de către conducerea țării și a oficialităților locale a devenit evidentă aplicarea selectivă a amenzilor.
ECONOMIA
„Oamenii sunt mai importanți decât economia” a declarat Papa de la Roma. Moldovenii cred la fel.
Exportul de vinuri moldovenești din acest an, pare să fie cel mai mic din ultimii 20 de ani. IDIS Viitorul are și propuneri pentru amortizarea situației
După două luni de carantină avem sute de afaceri falimentate. Am distrus economia, fără a rezolva problema infectării, spune economistul Veaceslav Ioniță
Cine-a spus că nu sunt bani? Cabinetul de miniștri a aprobat proiectul de lege pentru ratificarea Acordului de finanțare dintre Republica Moldova și Asociația Internațională pentru accesarea împrumut în valoare de 35 700 000 de euro.
UE ne împrumută 100 mln euro Comisia politică externă și integrare europeană a aprobat, în ședința din 3 iunie, avizul consultativ privind inițierea și aprobarea semnării Acordului de împrumut dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană privind Asistența macro-financiară pentru Republica Moldova.
Siegfried Mureșan spune că Republica Moldova va avea parte din 750 de miliarde de euro prevăzuți de UE pentru redresarea economică începând cu 1 ianuarie 2021”.
Premierul Ion Chicu a declarat că veniturile la buget au crescut după ce autoritățile au eliminat unele restricției asupra economiei, dar sunt departe de revenirea totală.
Guvernul nu renunță la ideea creditului rusesc, chiar dacă anterior premierul Ion Chicu s-a arătat sceptic referitor la succes
Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului (MADRM) a propus majorarea mai multor amenzi pentru încălcarea legislației de protecție a mediului.
PROCURATURA GENERALĂ
Alte imagini video, cu președintele Igor Dodon, Vlad Plahotniuc și Serghei Iaralov, prezentate publicului pe data de 5 iunie.
Mărturiile lui Veaslav Platon pot lămuri multe lucruri, crede președintele
II. Evenimentele săptămânii, detaliat
PARLAMENT
COVID-19, armă politică la Chișinău? După ce un angajat al fracțiunii parlamentare a Platformei DA ar fi fost confirmat pozitiv cu noul coronavirus la Laboratorul ANSP, iar testul repetat la o clinică privată nu a descoperit nici urmă de COVID-19 la aceeași persoană, vicepreședintele formațiuni și al Parlametului Alexandru Slusari a acuzat că sistemul medical ar fi implicat în jocuri politice, fiind folosit de actuala guvernare pentru suspendarea ședințelor în plen ale Legislativului.
Declarația a fost respinsă de șeful Agenției Naționale pentru Sănătate Publică (ANSP), Nicolae Furtună, și a fost calificată drept obraznică de premierul Ion Chicu, care i-a solicitat ministrei Viorica Dumbrăveanu să asigure „controlul persoanelor respective și nu doar la COVID. Să asigurați reacția respectivă din partea instituțiilor statului și de semnalat organele de anchetă”.
Totodată, prim-ministrul Ion Chicu consideră că reprezentanții Platformei DA s-ar face vinovați de redeschiderea prematură a Pieței Centrale din Chișinău, lucru care ar putea duce la o creștere a numărului de cazuri de COVID-19.
Reprezentanții formațiunii PAS au expediat pe data de 3 iunie o scrisoare președintei parlamentului, Zinaida Grecianîi și secretarului general al instituției, Adrian Albu, prin care îi solicită continuarea/organizarea ședinței în plen, vineri, 5 iunie, când, conform calculelor, expira „pauză pentru testarea deputaților, implicit, indirect a fost instituit un regim de autoizolare individuală”.
Deoarece deputații din majoritatea parlamentară au lipsit din sala de ședințe, deputații fracțiunii PAS, Blocul ACUM, și-au exprimat regretul. Potrivit lor, la ședință urmau să fie adoptate proiectele de legi care se regăsesc printre condiționalitățile pentru asistența macrofinanciară, acordată de Uniunea Europeană
Vicepreședinta Parlamentului, Monica Babuc, deputat PDM, respinge orice speculații legate de neparticiparea PDM la lucrările plenului Parlamentului. „În pofida prescripțiilor medicilor și, în baza lor, a prescripției conducerii Parlamentului, deputații se confruntă cu chemări de a veni în plenul Parlamentului și a oferi astfel modele proaste cetățenilor în ceea ce privește respectarea solicitărilor în lupta cu noul tip de coronavirus”.
Ea a reiterat afirmația anterioară șefului formațiunii că PDM va vota în a doua lectură proiectul Legii cu privire la organizațiile necomerciale.
Deputata din fracțiunea Platforma Demnitate și Adevăr (DA) Arina Spătaru a fost testată pozitiv cu noul coronavirus. Informația a fost confirmată de ea pe 6 iunie, în ziua când a aflat despre aceasta într-o postare pe pagina sa de Facebook.
MAJORITATEA PARLAMENTARĂ
Democrații vor vota legea ONG-urilor, dar nu se știe câți din ei Cu toate că președintele Igor Dodon a amenințat anterior că dacă PDM va vota legea ONG-urilor, aceasta ar putea „distruge” acordul de coaliție cu PSRM, Pavel Filip a specificat că „la insistența Partidului Democrat, la Biroul Permanent al Parlamentului, am introdus - chiar în ordinea de zi pentru 2 săptămâni - examinarea în lectura a 2-a a Legii cu privire la organizațiile neguvernamentale. Noi vom vota această lege”, a declarat Pavel Filip.
Mai mult ca atât, liderul democrat a afirmat că le-a transmis socialiștilor că fracțiunea PD va vota legea, inclusiv acele prevederi care au trezit nemulțumirea PSRM. Potrivit lui, nu se știe dacă vor mai pleca deputați din PDM sau nu, iar cât ține de mișcările ce se fac, sunt realizate de Vlad Plahotniuc, care face uz de planul B, adică de unele persoane care au fost puse în lista PD în ultimele alegeri parlamentare.
Pe data de 5 iunie coaliția de guvernare PSRM și PDM a decis că va vota, în lectură finală, Legea cu privire la Organizațiile Neguvernamentale, una dintre condițiile Uniunii Europene pentru acordarea celei de-a doua tranșă a sprijinului macrofinanciar, dar cu unele modificări. De asemenea, cele două formațiuni au decis că vor anula Legea privind cetățenia prin investiție, pe care a fost aplicat moratoriu anterior și se vor conforma tuturor condiționalităților cerute.
SĂNĂTATEA PUBLICĂ
Nimeni nu se vrea părinte al eșecului La1 iunie, pentru prima dată de la declanșarea pandemiei, în urma ședinței de luni în care se convoacă președintele, premierul și spicherul, Ion Chicu care a vorbit în numele conducerii de vârf a țării nu a prezentat un bilanț al săptămânii precedente ce ține de criza pandemică. În ziua respectivă media zilnică săptămânală a atins o nouă maximă de 178 persoane.
Pe 2 iunie Republica Moldova a ajuns pe locul 11 în Europa după numărul cazurilor noi de infectare cu COVID-19, cu 188 de îmbolnăviri, devansând România, cu o populație de aproape șapte ori mai mare și care a raportat 119 cazuri noi, potrivit informațiilor prezentate pe site-ului Worldometers.info. Observatorii, cu referință la această sursă, constată situația proastă din Republica Moldova comparativ cu statele vecine, cu statele care au un număr similar de populație, cu statele aflate la același stadiu de dezvoltare.
Pe data de 3 iunie în Republica Moldova au fost confirmate 247 cazuri noi de infectare cu COVID-19. Cert, este că încă nu se știe dacă a fost atinsă perioada de vârf.
Despre acest COVID, „omul nostru nu a făcut concluzia esențială”. Directorul ANSP, Nicolae Furtună, a explicat că redeschiderea piețelor, magazinelor, frizeriilor, iar din 5 iunie a mall-urilor și sălilor de fitness au determinat numărul mare de noi îmbolnăviri și atenționează că restricțiile ar putea fi reintroduse.
În Republica Moldova sunt primii frizeri infectați, dar și casieri, și taxatori, după ce măsurile privind transportul public la fel au fost relaxate. „Omul nostru nu a făcut concluzia esențială. Relaxare nu înseamnă relaxarea de până la COVID. Relaxare înseamnă ieșirea din găoace, dar ținând cont că mă paște COVID-ul”, spune Nicolae Furtună.
Unii experți au remarcat influența factorului politic în luarea deciziilor legate de gestionarea crizei COVID-19, fapt ce s-a soldat cu eșuarea răspunsului sistemului de sănătate, unde au și fost raportate cele mai multe îmbolnăviri, aproximativ 20 la sută din numărul total.
Director executiv la Expert-Grup, Adrian Lupușor, este de părere că Republica Moldova trebuie să revină la restricții în contextul pandemiei COVID-19, însă, de această dată oamenii ar trebui să primească mesaje pozitive, cum ar fi exemplul țărilor în care restricțiile au fost respectate, iar acum rezultatele pozitive sunt vizibile.
În opinia expertului, creșterea numărului de infectări cu COVID-19 din ultimele zile confirmă cel puțin 2 lucruri și anume că măsurile restrictive în perioada stării de urgență, deși dureroase, au avut un anumit efect și că relaxarea restricțiilor a fost totuși prematură, în condițiile unei „nepăsări aproape suicidale din partea moldovenilor”.
„Acum este absolut clar: trebuie să revenim la restricții. Însă, de această dată, este necesar un accent mai mare pe conformare voluntară (practicile de penalizare cu amenzi astronomice sunt sortite eșecului, având în vedere veniturile, dar și neîncrederea cronică a populației în instituții)”, opinează Lupușor.
„Anularea restricțiilor în Moldova este condiționată într-o măsură mai mare de factori social-economici”, a afirmat Igor Pocanevici, reprezentantul OMS în Republica Moldova. „Noi înțelegem că restricțiile nu pot fi menținute mult timp. Țara trebuie să trăiască, oamenii trebuie să lucreze, copiii trebuie să meargă la școală și la grădiniță. Restricțiile care sunt anulate se completează și trebuie să fie completate cu anumite măsuri de securitate.
Dacă vorbim despre deschiderea piețelor, ar trebui să fie un plan foarte bine gândit de deplasare a cumpărătorilor, să fie asigurate soluțiile dezinfectante, să se realizeze curățarea permanentă a teritoriului, să fie respectată distanța dintre vânzători și cumpărători. Același lucru se referă și la unitățile comerciale. Dacă vorbim despre deschiderea mall-urilor, trebuie să fie asigurată distanța, accesul la mijloacele sanitare și de igienă”.
Conform datelor prezentate vineri de Ministerul Sănătății, rata de contagiozitate în ultima săptămână a crescut de la 0.99 la 1.18. De asemenea a crescut și rata de atac printre medici. La moment, aceasta constituie 4,3, ceea ce înseamnă că fiecare al patrulea medic este infectat cu noul tip de coronavirus.
Pe data de 6 iunie, Republica Moldova s-a plasat pe locul 2 în Europa la capitolul infectări raportat la populație. Cu 264 de cazuri (3,5 milioane de locuitori) înregistrate în ultimele 24 de ore, un record negativ pentru Republica Moldova de la declanșarea pandemiei, țara noastră are o medie de 75 de cazuri la un milion de locuitori.
Mai prost în Europa decât noi stă doar Belarusul, țară care nu a introdus însă restricții în perioada pandemiei. Acest stat a raportat 883 de noi cazuri (9,5 milioane de locuitori) sâmbătă, adică o medie de 92 de infectări la un milion de locuitori.
BISERICA – OFICIALITĂȚI - SOCIETATE
Paștele Blajinilor - Scila și Caribda al autorităților de la Chișinău După ce au permis oficial Paștele Blajinilor, responsabilii s-au concentrat pe apelul ca oamenii să nu meargă la cimitir. „Deciziile autorităților se bat cap în cap, a apreciat cu această ocazie scriitorul Vitalie Ciobanu, ba se dă drumul la Paștele Blajinilor, ba ni se recomandă să nu mergem la cimitir”.
„Vă îndemn să ne amintim de ei acasă, în sânul familiei, lângă oamenii dragi. Să evităm aglomerațiile din cimitire, pentru a nu favoriza izbucnirea a noi focare de infecție a virusului COVID-19”, se spune într-o declarație a ministrului educației, Igor Șarov.
Anterior, premierul Ion Chicu a făcut un apel similar, precizând că el însuși nu va merge la cimitir. Încă la 22 mai, șeful Agenției Naționale de Sănătate Publică, Nicolae Furtună, a afirmat că sărbătoarea ar putea fi anulată cu totul anul acesta, pentru că rata infectării cu coronavirus se menține încă ridicată, iar adunarea oamenilor în cimitire de „Blajini” ar fi riscantă.
Mitropolia Moldovei a spus mai recent că la organizarea sărbătorii se va ține cont de cererile autorităților civile și a făcut apel la credincioșii care „s-au întors din străinătate, se află în perioada de carantină, prezintă careva simptome, sau fac parte din grupul sporit de risc... să se abțină de la participarea lor fizică la sfintele slujbe”.
Totodată, contrar recomandărilor, preoții vor continua să împărtășească credincioșii. Într-o circulară publicată pe 1 iunie de Mitropolia Moldovei, se arată că aceasta „are o obiecție majoră legată de recomandarea autorităților privind abținerea de la Sfânta Împărtășanie” și că subiectul nu poate fi supus dezbaterilor. Mai mult, Mitropolia Moldovei anunță că va continua să administreze împărtășania.
Potrivit deciziei Comisiei Extraordinare de Sănătate Publică, începând cu 5 iunie se permite oficierea slujbelor religioase în interiorul bisericilor, însă cu respectarea anumitor reguli. Una dintre prevederi recomandă enoriașilor să se abțină de la împărtășanie.
Cât privește pomenirea răposaților, Ministerul Sănătății rămâne pe poziția ca populația să stea masiv acasă de Paștele Blajinilor. „În general ne-am pronunțat împotriva petrecerii Paștelui Blajinilor. Ați văzut scrisorile de nesupunere care au venit din partea Mitropoliei. Dânșii erau tentați și dispuși să petreacă Paștele Blajinilor la data de 7, 8 iunie”, a declarat Nicolae Furtună. „Din păcate, Biserica nu ne-a auzit. Noi rămânem pe poziția ca populația să stea masiv acasă ca alternativă la decizia Mitropoliei Moldovei”, a mai adăugat acesta.
Pentru a descuraja deplasarea populației spre cimitire, primăria Chișinău va sista transportul public în zilele de 6, 7 și 8 iunie.
Comisia extraordinară de sănătate publică a mun. Chișinău întrunită în dimineața zilei de 6 iunie a decis că sâmbătă, duminică și luni, de Paștile Blajinilor, cimitirele pe teritoriul municipiului Chișinău vor fi închise. „Această decizie este una corectă, în contextul în care numărul cazurilor de îmbolnăvire cu coronavirus este în creștere”, a declarat primarul general, Ion Ceban, care este și președintele Comisiei. Primăriile orașelor Strășeni și Cahul au emis decizii similare.
„Doar în Cimitirul sf. Lazăr din Chișinău sunt 280 de mii de morminte. Dacă cel puțin câte o persoană vine la fiecare mormânt, atunci există riscul să fie fi creat un mare focar. Plus, dacă cei prezenți vor împărți pomeni, așa cum se practică la ortodocși, riscul crește, a explicat Ion Ceban. Interdicția a ajuns la Cimitirul din strada Armenească în jurul orei zece, după ce deschiderea lui a avut loc conform orelor de program și sute de chișinăueni au intrat pe teritoriul cimitirului.
În disonanță cu edilii orașului, președintele Igor Dodon, care pe toată perioada pandemiei nu a respectat măsurile elementare impuse de COVID-19, i-a îndemnat pe cetăţeni să fie precauţi când vor merge la cimitir. Oficialul nu-i cheamă pe moldoveni să rămână acasă, doar le sugerează acest lucru.
Cu o zi înainte, Nicolae Furtună șeful ANSP spunea, cu referire la situația creată: „Noi nu am divizat lumea după funcții și după alte criterii - cine să poarte mască și cine nu, care să meargă la întruniri și care nu. Regulile sunt valabile pentru toată lumea, indiferent de funcții. Deja fiecare trebuie să răspundă pentru propriul comportament în vederea implicării sale în stoparea infecției COVID-19”.
Amendați pentru participare la o manifestația oficială Pe fundalul nerespectării regulilor de protecție de către conducerea țării și a oficialităților locale a devenit evidentă aplicarea selectivă a amenzilor. Liderul Asociației „UNIREA-ODIP”, Vlad Bilețchi, și unul dintre liderii Mișcării Politice „UNIREA”, Dorin Chirtoacă, au fost amendați cu 22 500 de lei, pentru că au participat la ceremonia de întâmpinare a celor 20 de camioane cu ajutoare românești. „Statul organizează ceremonia publică de întâmpinare a camioanelor și tot statul îi sancționează pe cei care participă.
Vreau să vin cu o explicație scurtă de ce este o discriminare și persecutare. Statul este unicul organizator, iar noi suntem participanți la activitatea solemnă, oficială și, conform legii cu privire la întruniri, responsabil de buna desfășurare a întrunirii este organizatorul, adică Guvernul Republicii Moldova, în persoana prim-ministrului Ion Chicu. Nu noi suntem organizatorii, iar această amendă este aplicată abuziv”, susține Vlad Bilețchi, președintele Asociației „UNIREA-ODIP”.
ECONOMIA
„Oamenii sunt mai importanți decât economia” a declarat Papa de la Roma, în contextul în care țările decid tot mai repede să relaxeze măsurile și să redeschidă activitățile economice, în numeroase sectoare care au fost blocate din cauza pandemiei COVID-19. „Vindecarea oamenilor, nu economisirea (banilor) pentru a ajuta economia (este importantă), vindecarea oamenilor, care sunt mai importanți decât economia”, a spus Papa Francisc. „Noi, oamenii, suntem temple ale Duhului Sfânt, economia nu este”, a spus el.
IDIS Viitorul spune că există riscul ca exportul de vinuri moldovenești din acest an, să fie cel mai mic din ultimii 20 de ani. Și asta deoarece în anul 2020, sectorul viti-vinicol din Republica Moldova intră în a treia criză care se înregistrează în ultimii 15 ani. Conform estimărilor, acestea pot scădea sub 100 de milioane de dolari. Criza exporturilor va afecta nu doar vinificatorii, dar și agricultorii, fabricile de sticlă, transportatorii și alte ramuri conexe.
Industria vinicolă din Republica Moldova este unica ramură unde întreg ciclul de producție este autohton. Toate verigele lanțului valoric, de la producerea butașilor, până la turnarea vinului în sticlă, țin de întreprinderile moldovenești din țară.
Dacă primele două crize au afectat desfacerea produselor pe piața din Est, criza actuală va lovi absolut în toate piețele externe. Din aceste considerente, Guvernul Moldovei este obligat să întreprindă acțiuni de susținere a sectorului viti-vinicol. Recomandările IDIS Viitorul pentru acest sector includ propuneri de amânări de plată a impozitelor și amânări de plată a accizelor pentru vinul distilat. Alte recomandări țin și de unele măsuri financiare, producerea bio-etanolului din surplusuri etc.
Expertul economic Veaceslav Ioniță a opinat că „după două luni de carantină, avem sute de afaceri falimentate, mii de oameni și-au pierdut locul de muncă, zeci de mii au rămas fără venituri sau cu venituri reduse, bugetul de stat a ratat 2,3 miliarde lei doar în lunile martie-aprilie.
Iar drept rezultat avem al IV-lea val de COVID, care este mai puternic decât precedentele 3. Acum realizăm că tot ce am întreprins a fost cu tălpile în sus. Am distrus economia, fără a rezolva problema, spune Veaceslav Ioniță.
Cabinetul de miniștri a aprobat proiectul de lege pentru ratificarea Acordului de finanțare dintre Republica Moldova și Asociația Internațională pentru accesarea unui împrumut în valoare de 35 de milioane de euro, care urmează să fie utilizați pentru îmbunătățirea calității de predare și învățare în cadrul instituțiilor de învățământ superior și colegiilor pedagogice și sporirea relevanței învățământului superior pentru piața muncii din Republica Moldova.
Eurodeputatul român Siegfried Mureșan a declarat că UE a propus săptămâna trecută un pachet de redresare economică de 750 de miliarde de euro, în special pentru statele Uniunii Europene, dar o parte din acești bani vor veni pentru redresarea economică în Republica Moldova începând cu 1 ianuarie 2021”.
Referitor la cea de-a doua și a treia tranșă din ajutorul macrofinanciar în valoare de 100 de milioane de euro de care urma să beneficieze Republica Moldova, Siegfried Mureșan susține că există șanse minime ca Guvernul de la Chișinău să reușească să voteze condiționalitățile impuse de UE.
„Nu cred că actualul Guvern va reuși să obțină cea de a treia tranșă, poate vor reuși să o obțină pe cea de a doua”, a spus el.
Premierul Ion Chicu a declarat că veniturile la buget au crescut după ce autoritățile au eliminat unele restricții asupra economiei, dar sunt departe de revenirea totală. El a anunțat că autoritățile caută în continuare sprijin financiar extern, precizând că, Guvernul a convenit cu Uniunea Europeană condiționalitățile pentru a primi creditul în valoare de 100 de milioane de euro pentru combaterea efectelor pandemiei. Documentul a fost aprobat de Comisia de politică externă și integrare europeană în ședința din 3 iunie și prevede acordarea unui împrumut în valoare de până la 100 de milioane de Euro, în două tranșe egale în perioada anilor 2020-2021. Debursarea primei tranșe este necondiționată, iar a doua va depinde de progresele în implementarea Memorandumului de Înțelegere.
De asemenea, el susține că Guvernul nu renunță nici la creditul rusesc și a reluat atacurile la adresa celor s-au pronunțat împotriva unor prevederi din proiectul Acordului, din care cauză acesta a fost declarat neconstituțional.
Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului (MADRM) a propus majorarea mai multor amenzi pentru încălcarea legislației de protecție a mediului. Printre altele, MADRM propune mărirea cuantumului existent pentru contravențiile silvice, cu până la 16 mii de lei, iar pentru folosirea neautorizată a terenurilor din fondul forestier și spațiile verzi se propune o amendă de circa 17,5 mii de lei.
Pentru darea în exploatare a întreprinderilor, a imobilelor comunale și de altă natură, fără construcțiile și instalațiile care să prevină impurificarea și infectarea apelor sau influența lor dăunătoare, se propune o amendă de până la 15 mii de lei, comparativ cu 1,5 mii lei în prezent. Același cuantum se propune și pentru spălarea vehiculelor, utilajelor și ambalajelor în apele naturale, în preajma lor și în alte locuri neautorizate.
Propunerile au fost identificate în urma analizei stării de fapt a resurselor enumerate, mai ales ținând cont de importanța funcțiilor ecologice, economice și social-culturale pe care le îndeplinesc, asigurarea folosirii raționale a fondului forestier, a fondului apelor, altor resurse naturale și asigurarea protecției tuturor factorilor de mediu.
PROCURATURA GENERALĂ
Instituția a dat un comunicat de presă în legătură cu noile imagini video, în care apar președintele Igor Dodon, Vlad Plahotniuc și Serghei Iaralov, prezentate publicului pe data de 5 iunie. Acestea, spun procurorii, par să fie „o continuitate a secvențelor precedente” și vor fi examinate în cadrul aceluiași proces penal, inițiat anterior, în baza denunțurilor depuse de liderul Platformei DA, Andrei Năstase, și deputatul Iurie Reniță.
În imaginile făcute publice de către deputații Lilian Carp și Iurie Reniță, președintele Igor Dodon le spune lui Plahotniuc și Iaralov că i-a scris niște „note-țâță” lui Vladimir Putin și că a țipat la Dmitri Kozak, care este un negociator foarte bun.
Președintele Igor Dodon a recunoscut autenticitatea imaginilor, afirmând că sunt „din aceeași partidă de șah dinaintea debarcării regimului oligarhic”. În opinia sa, procurorii trebuie să facă uz de această situație pentru a discuta cu Platon, pentru a clarifica dosarul cu privire la frauda bancară. Pe alte capete de acuzare în care este vizat Platon, dosarul trebuie dejucat. „Fiecare trebuie să răspundă pentru vorbele și faptele sale. În închisoare trebuie să stea pentru faptele săvârșite, nu pentru un nene oarecare. Din ce spune procurorul, reiese că (Platon) stă pentru faptele făcute de altcineva”, a notat Igor Dodon.
SUBIECTE DE URMĂRIT
Evoluția îmbolnăvirilor de coronavirus în Republica Moldova. Adaptarea măsurilor întreprinse de instituțiile statului la modificările de situație. Însușirea lecțiilor din experiența acumulată.
Măsurile de resuscitare a economiei în condițiile menținerii pericolului de creștere a numărului de infectări. Capacitatea autorităților de accesa fonduri europene etc.
Ce măsuri planifică autoritățile pentru a găsi condiții de aplicare copiilor și tineretului când sezonul estival nu este adaptat la fucționare în condiții de pandemie?
Care sunt acțiunile de recuperare a mijloacelor furate prin instrumente de stat în folosul unor persoane identificate de compania Kroll, instanțele de drept din Republica Moldova?
Iurie Vition, IPN
Acest produs media este realizat cu sprijinul Fundației Soros-Moldova (FSM). Punctul de vedere al autorului materialului nu coincide neapărat cu opinia Fundației. Autorul este responsabil pentru corectitudinea celor expuse.
