Nu putem vorbi despre Pogromul din Chișinău, nici de Holocaust, fără a lua în considerare nu doar pierderea vieților umane, dar și pierderea proprietăților private și celor ale comunității. O spune istoricul Ovidiu Creangă, potrivit căruia ținta acțiunilor antisemite au fost atât persoanele, cât și proprietățile acestora. O parte dintre clădirile care au fost construite de comunitatea evreiască au fost distruse, dar altele reconstruite și transformate în instituții cu alte scopuri. Ovidiu Creangă precizează că este absolut esențial să restituim proprietățile comunității evreiești sau, dacă nu este posibil, să recompensăm foștii proprietari. Despre recunoașterea și păstrarea patrimoniului evreiesc au vorbit participanții la conferința „120 de ani de la Pogromul din Chișinău. Relevanța cercetării și a memoriei istorice”, desfășurată în incinta Universității de Stat din Moldova, transmite IPN.
Ovidiu Creangă, istoric la Claims Conference și World Jewish Restitution Organization din New York, SUA, a menționat că organizația pe care o reprezintă și Comunitatea Evreiască din Republica Moldova au făcut un proiect comun, având în vizor orașele Chișinău, Bălți, Soroca și Orhei. „Am încercat să aflăm istoria locală a comunităților evreiești. La momentul actual, am putut identifica aproximativ 100 de proprietăți ale comunității. Am în vedere lăcașe de cult, spitale, locuri pentru bătrâni, instituții medicale, locuri care au fost construite de către comunitatea evreiască pentru membrii săi și câteodată pentru alte persoane care aveau nevoie de asistență”, a spus Ovidiu Creangă.
Istoricul a menționat că toate aceste proprietăți au fost sau distruse, sau destinația lor a fost schimbată. Dacă au rămas și au supraviețuit celui de-al Doilea Război Mondial, au fost naționalizate și li s-a conferit altă destinație. Statul moldovenesc deține toate aceste proprietăți „moștenite” de la autoritățile sovietice. Tot acest patrimoniu, toate aceste proprietăți, au fost naționalizate și sunt menținute de către autoritățile statului Republicii Moldova până în ziua de azi. Majoritatea clădirilor totuși nu mai există, dar ar putea fi găsite în arhive. „Aceasta moștenire poate fi un element critic pentru educație și pentru consolidarea valorilor social-democratice. Lecțiile Pogromului de la Chișinău și lecțiile Holocaustului sunt practic scrise pe pereții acestor clădiri”, a menționat Ovidiu Creangă.
Istoricul a mai spus că prin returnarea proprietăților în mod echitabil și menținerea acestora ar putea fi create societăți tolerante. „Moștenirea comunității evreiești în Moldova necesită să fie protejată nu doar de stat, dar trebuie să ne implicăm împreună cu toții. Și ceea ce am văzut că se întâmplă în alte țări este restituirea proprietăților evreiești sau, dacă aceste proprietăți nu mai există, foștii proprietari să fie compensați”, a adăugat Ovidiu Creangă.
Evenimentul a fost organizat de Comunitatea Evreiască din Republica Moldova, în parteneriat cu Universitatea de Stat din Republica Moldova, cu sprijinul Guvernului Republicii Moldova, Ambasadei Statului Israel în Republica Moldova, Ambasadei Italiei în Republica Moldova, Organizației Internaționale pentru Restituirea Proprietăților Evreiești.
Pogromul evreiesc a avut loc în aprilie 1903. În acele timpuri în capitala Basarabiei, gubernie a Imperiului Rus, locuiau în jur de 110 mii de oameni, dintre care aproape jumătate erau evrei. În cursul pogromului au fost asasinați 49 de evrei, aproape 500 au fost răniți, în jur de 2000 de familii evreiești au rămas fără adăpost, 1500 de prăvălii și case de evrei au fost ruinate. Acel pogrom a amplificat noul val de emigrație a evreilor din răsăritul Europei în țările occidentale.
