Discuții și dezbateri pe teme educaționale relevante, schimb de experiență și bune practici între cadrele didactice, consolidarea legăturilor culturale și lingvistice. Toate acestea au loc în cadrul Congresului Internațional al Cadrelor Didactice din România și al Cadrelor Didactice de Etnie Română de peste Hotare, for pedagogic care se desfășoară la Chișinău, în perioada 24-27 iulie. Conform organizatorilor, Congresul oferă oportunități pentru inițierea și dezvoltarea de parteneriate între școli, instituții, companii și organizații din România și Republica Moldova, facilitând schimbul de experiență și bune practici în învățământ, ceea ce va contribui la îmbunătățirea calității educației oferite copiilor de pe ambele maluri ale Prutului. Despre obiectivele acestui for educațional au discutat organizatorii și participanți ai evenimentului, invitați la dezbaterea publică „Poduri educaționale între România și Republica Moldova”, organizată de Agenția de presă IPN.
Președinta Asociației Generale a Învățătorilor din România, filiala din Republica Moldova, Mariana Marin, a declarat că această ediție pune în dezbatere trei teme majore. Una dintre ele este reziliența emoțională a cadrelor didactice, aceasta fiind direct conectată și cu statutul cadrului didactic în societate. „Atâta timp cât profesorii au o pregătire în inteligența emoțională, în a-și gestiona emoțiile personale în fața copiilor, atâta timp suntem și mai eficienți la clasă”, a notat Mariana Marin, conferențiar universitar, Universitatea de Stat din Moldova, conferențiar universitar, Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă”.
Potrivit ei, o altă problemă discutată, inclusiv prin prisma măsurii în care aceste aspecte sunt similare și în România, și în Ungaria, în Serbia – este statutul cadrului didactic și atragerea tinerilor pe această profesie și pe această carieră pedagogică. „Când vorbim despre atragerea tinerilor pe cariera didactică, viziunea comună ar fi ca să investim foarte mult în tineretul de astăzi, indiferent că sunt din România sau din Republica Moldova. Trebuie să se înțeleagă clar – această profesie nu este doar o profesie în care înveți anumite îndeletniciri sau îndemânări, este o profesie în care trebuie să-ți asumi și riscuri”, a notat Mariana Marin.
Președinta AGIRoMd, Mariana Marin, a mai spus că, nu în ultimul rând, o temă, care este mereu luată ca bază la congresele AGIRo este cea a profesorului ambasador al culturii și al limbii române. Respectiv, toate cele trei aspecte fac parte dintr-un program destul de încărcat al Congresului Internațional al Cadrelor Didactice din România și al Cadrelor Didactice de Etnie Română de peste Hotare, care se desfășoară la Chișinău în perioada 24-27 iulie.
Președintele Asociației Generale a Învățătorilor din România, Viorel Dolha, a declarat că în învățământ mereu se poate mai bine, pentru că mereu apar lucruri noi. Și din acest motiv este necesar ca profesorii să studieze, să facă schimb de bune practici.
Viorel Dolha, care este și profesor pentru învățământul primar la Colegiul Național „Vasile Goldiș” din Arad, spune că nicio lecție din lumea asta nu a fost și nu este perfectă. „Niciuna. Știți de ce? Am o anumită voce, de exemplu acum, dar pentru unii copii trebuie să ridic tonul, dar ei sunt 30 sau 20, sau 10. Pentru altul, dacă aș ridica vocea, aș face rău. Pentru perfecțiune ar trebui să fie un singur copil, pe care să-l cunosc perfect. Dar atunci, el ar fi lipsit de socializarea cu ceilalți copii. Lecția perfectă nu există, de aceea suferim pentru că trebuie să ne îmbunătățim mereu învățând”, spune profesorul.
În ceea ce ține de tinerele cadre didactice, Viorel Dolha spune că a fost șocat de nivelul scăzut al salariilor pe care le primesc cadrele didactice din Moldova. Dar să atragi tineri și să-i motivezi să vină de pe băncile facultății în cariera didactică, trebuie să-i motivezi. Or, și tinerii profesioniști se gândesc să-și întemeieze o familie, să aducă niște bani acasă. „Eu am 2 mii de euro ca învățător la clasa a patra. Colegii din Moldova s-au mirat, pentru că unii dintre ei au de patru-cinci ori mai puțin. Este greu”, afirmă Președintele Asociației Generale a Învățătorilor din România.
Potrivit lui, în timp ce în Republica Moldova posturile de profesor sunt neocupate, aici fiind o criză, în România, pentru a ajunge cadru didactic este nevoie să treci printr-un concurs. Or, în România mereu sunt mai mulți profesori gata să intre în sistem. Și acum câteva luni, corpul profesoral a organizat o grevă uriașă. „Eu am două mii de euro, pentru că sunt la o vechime, dețin grade și guvernanții cât de cât s-au gândit la aceasta, dar a trebuit să gândească și la greva ceea pe care am făcut-o noi, corpul profesoral, ne-am gândit la debutanți, la viitor. Ei trebuie să vadă că sunt motivați financiar. Nu trebuie să plece acasă fără o mie de euro – ar fi un pas pentru a asigura o concurență mai mare, care e spre binele copiilor și spre liniștea părinților”, a menționat Viorel Dolha.
Lucian Liviusz Olteanu, conferențiar universitar, Universitatea „Gál Ferenc”, or. Gyula, Ungaria, fiind psiholog, predă la universitate psihologia socială, a dezvoltării și alte materii comune, iar prin participarea la evenimentul din Republica Moldova, consideră că poate veni cu un aport către profesorii de aici. Or, lucrând împreună cu colegii din România și din Republica Moldova , astfel învață metode noi, transmite metode noi.
Fiind un profesor român, care predă în Ungaria, spune că acolo există grădinițe, școli generale, liceu cu predare în limba română. De asemenea, în cadrul Universității „Gál Ferenc” există o facultate și masterat, unde se învață pentru educatori și învățători, inclusiv în limba română. Se studiază limba, literatura, cultura și civilizația română.
În opinia sa, este foarte important să existe un grad de apreciere a cadrelor didactice, pentru că și partea financiară contribuie la aprecierea profesorilor. „Important este să fie cât mai repede, fiindcă trec anii – trece o generație, trec două generații, profesorii și cadrele didactice sunt tot mai în vârstă, se conturează o lipsă tot mai mare de profesori. Dacă nu există concurență, va ajunge oricine în aceste posturi de profesori. Aceleași dificultăți au fost mulți ani și în Ungaria, dar Guvernul, anul acesta a schimbat legile și a ridicat salariile pentru debutanți considerabil”, a mai spus Lucian Liviusz Olteanu.
Dezbaterea publică „Poduri educaționale între România și Republica Moldova” este ediția a 15-a din cadrul proiectului „Dublă integrare prin cooperare și informare. Continuitate”, finanțat de Departamentul pentru Relația cu Republica Moldova. Conținutul acestei dezbateri nu reprezintă poziția oficială a Departamentului pentru Relația cu Republica Moldova.