În ultimul an și ceva, s-au întâmplat lucruri nu doar din cauza pandemiei, ci și datorită ei. În episodul 9 al podcastului Asta-i situația!, Victoria Coroban și Eugen Muravschi au discutat despre inovațiile stimulate de pandemie în domenii importante precum educația, businessul și medicina. Interlocutorii lor au fost Aliona Rotaru și Kardo Sharifi, ambii de la „acceleratorul” de startupuri tehnologice Dreamups, și Iulian Alexa, antreprenor în domeniul comerțului electronic, transmite IPN.
Crizele, cu tot răul pe care îl aduc, de regulă oferă și oportunități pentru schimbare și inovare. Experții spun că pandemia a accelerat ritmurile de utilizare a unor tehnologii inovative în medie cu cinci ani. În pandemia de coronavirus, au început a fi folosite inovații care existau anterior, dar care nu erau valorificate la adevăratul lor potențial. Zoom, una din cele mai populare platforme pentru videoconferințe și lucru la distanță, înregistra în aprilie curent 300 de milioane de „întâlniri” online în fiecare zi, o creștere de 30 de ori față de începutul lui 2020! La Microsoft Teams, o platformă concurentă, creșterea a fost de la 32 de milioane la începutul pandemiei până la 145 de milioane în aprilie 2021.
Dreamups, acceleratorul de afaceri în tehnologie, a organizat un hackaton, adică un eveniment de 48 de ore, în care echipele participante caută soluții tehnologice pentru o problemă dată – tocmai pentru a eficientiza lucrul la distanță. Aliona și Kardo au fost mirați să vadă că aproape o treime din cele 140 de persoane care s-au înscris la hackaton au fost profesori. Și mai mare le-a fost mirarea când hackatonul a fost câștigat anume de o echipă de profesori, asta pentru că, după cum s-a exprimat Kardo, percepția generală e că oamenii din educație au rămas „cumva un pic, un pic mult” blocați în trecut și reticenți la tehnologie. Iată că nu.
Educația online e o oportunitate bună pentru cei care nu-și permit taxa de învățământ la universitate. Cel puțin în vest, echivalentul online e mai ieftin. „Să ai diplomă de la Harvard într-un an sau doi stând în Moldova, [...] eu cred că asta este ceva foarte fain”, spune Kardo. Pe de altă parte, utilizarea la greu a tehnologiilor în educație, așa cum s-a întâmplat în pandemie, poate adânci și mai mult decalaje socio-economice.
În condițiile în care magazinele și restaurantele au fost închise o perioadă destul de îndelungată pentru ca unele afaceri să falimenteze, pentru cei care au reușit să supraviețuiască, comerțul electronic a fost colacul de salvare. E greu de găsit statistici relevante despre Moldova, însă în România, de exemplu, vânzările online pe perioada pandemiei au crescut cu 30%, pe fundalul descreșterii vânzărilor în general.
Dar comerțul online înseamnă mult mai mult decât să creezi un site. „S-au oferit foarte multe granturi întreprinderilor mici și mijlocii, dar oamenii nu știu ce înseamnă business online. Ei nu înțeleg ce e asta e-commerce, nici nu au cultură de a dezvolta și a promova un business online. Și mai mult ca atât, asta implică și costuri. De fapt, e ca și cum te-ai îmbăta cu apă rece, să crezi că un magazin online e ieftin să-l faci. Asta nici pe-aproape nu-i ieftin și ca să ai un canal e-commerce bine dezvoltat, asta te costă cât o filială fizică a unui magazin”, a notat Iulian Alexa.
Pe de altă parte, există afaceri de tip startup, care se pot pune pe picioare chiar și într-o piața mică, cum este cea a Moldovei, ca ulterior să caute dezvoltare internațională. „Startup-urile, de obicei, sunt afaceri care creează produse inovatoare pentru o piață globală. Cu aceleași investiții sau cu investiții mai mici, putem ieși cu produse competitive, concurând cu alte echipe de entuziaștii din alte țări, care nu-și permit luxul de a lucra așa de mult timp la concept, la fazele de testare și dezvoltare. Cred că e un plus pe care trebuie să-l luăm în calcul și să ne gândim să devenim un fel de Estonia”, spune Aliona Rotaru.
Pandemia a accelerat dezvoltarea telemedicinei și a altor soluții necesare pentru situații în care contactele umane trebuie limitate. Deși la noi nu se livrează medicamente cu dronele, serviciile de livrare a medicamentelor au fost o soluție pentru cei infectați care au stat în izolare, la fel ca și programările la medic. Victoria spune că a fost surprinsă să descopere că a devenit mult mai ușor să faci o programare, dar și să beneficiezi de un consult la distanță.
Podcastul integral poate fi ascultat online. Proiectul este finanțat din sursele grantului oferit de Fundația Soros Moldova din Fondul de Rezervă „Phase II COVID-19 response” pentru susținerea Republicii Moldova în combaterea răspândirii coronavirusului de tip nou.
