În Republica Moldova se înregistrează un paradox – radiodifuzori sunt mulţi, dar este puţin pluralism. Totodată, pluralismul mediatic se confruntă cu riscuri majore. La aceste concluzii au ajuns autorii studiului „Pluralism extern al mass-medie din Republica Moldova în 2015”, realizat de Asociaţia Presei Electronice, cu susţinerea Soros Moldova, transmite IPN.
Ion Bunduchi, director executiv al APEL, a explicat în debutul evenimentului că pluralismul intern reprezintă diversitatea de surse şi informaţii prezentate de o instituţie media, iar pluralismul extern reprezintă diversitatea prezentată de toate instituţiile media. Studiul realizat de APEL este o premieră absolută, dat fiind faptul că a fost realizat în temeiul unei metodologii elaborate în UE şi ajustate la realităţile autohtone.
Studiul, care a vizat televiziunea ca segment mass-media cu cel mai mare impact asupra informării cetăţenilor, constată că riscurile pentru diversitatea surselor de informare sunt generate de insuficienţa reglementărilor şi ineficienţa implementării celor existente. Alte riscuri ţin de concentrarea proprietăţii şi audienţei la nivel naţional, de lipsa politicilor publice de dezvoltare a audiovizualului local/regional.
Autorii studiului, Ion Bunduchi şi Ana Gonţa, constată că autoritatea de reglementare în domeniul audiovizualului nu este protejată de ingerinţele de ordin politic sau economic. Lipsa reglementărilor privind diversitatea serviciilor de programe difuzate în multiplexele naţionale, inclusiv în Multiplexul A, prezintă o ameninţare pentru pluralismul categoriilor de servicii de programe oferite publicului.
Studiul mai arată că primii trei proprietari pe segmentul televiziunii terestre deţin cote de audienţă şi cote de piaţă care oscilează între 44% şi 54%, iar în cablu şi IPTV – între 63% şi, respectiv, 65%. 60% din radiodifuzori sunt concentraţi la Chişinău, în timp ce în două treimi din centrele raionale fie că aceştia lipsesc, fie că, raportaţi la populaţia regională/locală, reprezintă un tablou disproporţionat şi îngrijorător din perspectiva pluralismului geografic.
Ion Bunduchi a comunicat că în anul 2015, cifra de afaceri a tuturor radiodifuzorilor a constituit, estimativ 316 milioane de lei. Radiodifuzorilor din capitală le-au revenit, cumulativ, 304 milioane (96,2%), primilor trei radiodifuzori – 173 de milioane, iar tuturor radiodifuzorilor locali sau regionali – 12 milioane de lei.
În studiu se recomandă consacrarea directă în legislaţie a pluralismului mediatic. CCA trebuie să asigure implementarea normei privind transparenţa proprietăţii mass-media. Autorii mai recomandă statului să prevadă prin politici publice măsuri de sprijin pentru radiodifuzorii locali şi regionali, în caz contrar aceştia riscă să dispară din peisajul mediatic al ţării.
