Instituțiile media din Lituania au exclus din grila lor programele care promovau narativele pro-Kremlin, după începerea războiului din Ucraina. O spune profesorul asociat la Universitatea din Vilnius, Dalia Bankauskaite, potrivit căreia astfel de acțiuni nu atentează la libertatea de opinie, așa cum invocă Rusia, ci protejează securitatea țării. De asemenea, expertul Watchdog, Valeriu Pașa, și-a exprimat speranța că Centrul pentru Comunicare Strategică va reuși să combată falsurile și propaganda rusească și să securizeze spațiul informațional al Republicii Moldova, notează IPN.
În luna iulie Parlamentul a aprobat legea privind Centrul pentru Comunicare Strategică și Combatere a Dezinformării. Entitatea are misiunea de a consolida cooperarea între instituții în lupta împotriva dezinformării, manipulării informațiilor și ingerințelor străine. Expertul Watchdog, Valeriu Pașa, spune că Centrul ar putea coopera cu instituțiile media pentru a face front comun împotriva propagandei ruse.
„Sper că Centrul de Comunicare Strategică, care are componenta de monitorizare și analiză să depisteze rapid care sunt campaniile de dezinformare cu impact major, care pot produce efecte asupra alegerilor, coeziunii sociale, stabilității țării. Va ruga presa să combată aceste falsuri. Nu trebuie să primească presa indicații, că nu e presă de partid sau de stat, dar sunt instituții de presă care ar vrea să ajute voluntar, păstrându-și independența editorială, pentru că asta înseamnă să respecți un interes național și nu interesul unui politician sau altul. Noi nu putem schimba modul în care face politică externă Federația Rusă. Nici cele mai mări țări, prin sancțiuni, nu au reușit să schimbe această politică agresivă, ea așa va rămâne, dar noi trebuie să acționăm în așa fel încât să devenim nereceptivi la aceste acțiuni subversive”, a spus expertul Watchdog, Valeriu Pașa, în cadrul emisiunii „Punctul pe Azi” de la TVR Moldova.
Expertul în comunicare strategică din Lituania, Dalia Bankauskaite, spune că țara sa și-a securizat spațiul informațional de narativele prorusești imediat după declanșarea războiului din Ucraina.
„Să dau exemplul Lituaniei, odată cu invazia Rusiei în Ucraina au fost diverse informații, dar cel mai important este modul în care actorii din spațiul informațional au acționat. Canalele de televiziune sau prestatorii de servicii media, pur și simplu, au înlăturat din grila lor de programe emisiunile rusești. De asemenea, multe posturi de radio încercau să nu intervieveze persoane care vociferau natarive pro-Kremlin. Aceste lucruri s-au făcut de la sine. Un alt aspect, vizează legislația. Datele cu persoanele care instigă la ură, la provocări, sunt transmise organelor de investigații, iar ulterior se poate decide suspendarea licenței. Pluralismul și libertatea de opinie nu trebuie să fie în detrimentul altor libertăți și a bunăstării statului, nu trebuie să afecteze securitatea statului”, a spus profesorul asociat la Universitatea din Vilnius, Dalia Bankauskaite.
În luna decembrie 2022, printr-o decizie a Comisiei Situații Excepționale, în scopul protejării spațiului informațional și prevenirii riscului de dezinformare prin răspândirea informațiilor false, pe perioada stării de urgență, a fost suspendată licența de emisie a șase posturi de televiziune.
