Plăţile faţă de întreprinderile furnizoare din sistemul energetic întârzie cu 3-4 luni

Situaţia la capitolul achitări pentru consumul de energie termică este mai bună decât în alţi ani. Totuşi, plăţile faţă de întreprinderile furnizoare întârzie cu 3-4 luni, transmite Info-Prim Neo cu referire la vicepremierul Valeriu Lazăr, ministru al economiei. Potrivit lui Valeriu Lazăr, această întârziere se reflectă negativ asupra activităţii întreprinderilor, ele nu-şi pot planifica activităţile, iar legislaţia nu le oferă pârghii pentru a influenţa consumatorii. „În legislaţie este stipulat că datoriile pentru livrările de căldură pot fi achitate pe parcursul anului întreg. Este un lucru normal, dacă luăm în consideraţie veniturile populaţiei şi faptul că în cele câteva luni reci ale anului plata pentru încălzirea locuinţelor constituie pentru majoritatea familiilor o povară. Dar trebuie să luăm în consideraţie şi interesele furnizorilor de căldură. Întreprinderile nu au mijloace pentru efectuarea reparaţiilor şi trebuie să aştepte până acestea se acumulează. Furnizorii au de schimbat utilaje, de substituit reţele defectate. Toate acestea se fac tot pentru consumator, pentru îmbunătăţirea serviciilor prestate”, a menţionat Valeriu Lazăr. Ministerul Economiei pregăteşte o modificare în legislaţie prin care consumatorii aprovizionaţi centralizat cu energie termică să fie obligaţi să achite în perioada rece a anului, adică atunci când are loc livrarea energiei termice, cel puţin 40 la sută din consum (conform facturii), restul banilor urmând a fi plătiţi pe tot parcursul anului. „Vom propune această modificare Guvernului eventual în contextul examinării, în una din şedinţele apropiate, a deciziei privind pregătirea complexului energetic şi a economiei naţionale pentru activitate în perioada de toamnă-iarnă 2011- 2012”, a comunicat vicepremierul. În septembrie va fi prezentat un plan de restructurare a sistemului termoenergetic din municipiul Chişinău, elaborat cu susţinerea Băncii Mondiale. Este un plan complex, care presupune atât restructurarea patrimonială, cât şi restructurarea organizaţională şi managerială, astfel ca în final să se ajungă la un sistem atractiv pentru investiţii, a conchis ministrul.