Platformele electorale ale candidaților la funcția de primar general al municipiului Chișinău sunt ignorante din perspectiva dizabilității. Doar două platforme electorale reflectă un grad intermediar de incluziune a persoanelor cu dizabilități, arată un raport preliminar al Asociației INFONET de monitorizare a alegerilor locale generale din 5 noiembrie.
Într-o conferință de presă la IPN, expertul Andrei Brighidin, a menționat că alți şase candidaţi au inclus într-o manieră incipientă preocupările persoanelor cu dizabilităţi în programele electorale, limitându-se la protecția socială și bariere de ordin infrastructural cu care se confruntă acest grup de persoane. Două programe reflectă o înțelegere insuficientă a conceptului de dizabilitate. Programele electorale ale 11 din 28 de candidați la funcția de primar general al municipiului Chișinău nu sunt disponibile în mediul online. Acest lucru alimentează prezumpția că acest grup de alegători – persoanele cu dizabilități a fost trecut cu vederea de către concurenții electorali vizați.
Din cele 17 platforme disponibile în mediul online, o bună parte ignoră persoanele cu dizabilității. Șapte candidaţi operează în programele electorale cu termeni şi abordări generale precum „toţi oamenii”, „transport public modern, eficient, sustenabil”, „infrastructură şi servicii moderne”, fără a le explica. Aceste abordări neglijează barierele specifice cu care se confruntă persoanele cu dizabilităţi în diverse sfere ale vieţii.
Din cei 10 candidați care au inclus dizabilitatea în platformele electorale, unii operează cu terminologie greşită faţă de persoanele cu dizabilităţi. Astfel, în două programe sunt menționate angajamente faţă de „persoane cu posibilități limitate” sau „persoane cu necesități speciale”. Această percepţie împiedică înțelegea faptului că persoanele cu dizabilității sunt egale în demnitate, drepturi şi oportunităţi, autoritățile publice având obligația de a elimina barierele de atitudine şi de mediu care nu permit participarea lor deplină şi efectivă în societate în condiții de egalitate cu ceilalți.
Alţi şase candidaţi au inclus într-o manieră incipientă preocupările persoanelor cu dizabilităţi în programele electorale. Astfel, acești concurenţi recunosc că oraşul deocamdată nu este suficient de prietenos cu persoanele cu dizabilităţi. Aceşti candidaţi includ angajamente primare de creare a unor spaţii fără bariere, de atenuare a dificultăților cu care se confruntă persoanele cu dizabilități severe, de dotare a transportului cu pante de acces, amenajare a staţiilor după principiul de design universal.
Potrivit lui Andrei Brighidin, doar două platforme electorale reflectă o înțelegere intermediară a dizabilității. Acestea au abordat mai profund dezideratul de a realiza drepturile persoanelor cu dizabilităţii în condiţii de egalitate cu ceilalţi. În afară de angajamente primare în sfera protecţiei sociale şi a accesibilizării infrastructurii, aceste programe au inclus măsuri de facilitare a participării persoanelor cu dizabilităţi în procesul decizional local, avansare a accesului la educaţie, servicii de îngrijire a sănătăţii, precum şi eforturi de împuternicire economică. Totuşi, aceste platforme nu sunt suficient de sensibile la diversitatea persoanelor cu dizabilităţi, respectiv nu au prevăzut măsuri complexe de abilitare.
O situație similară se atestă și la dezbaterile de la posturile TV. Au fost analizate, în mod aleatoriu, nouă dezbateri electorale realizate de posturile TV Moldova 1, Jurnal TV, TV8 și PRO TV. În cadrul dezbaterilor, concurenții electorali nu s-au referit la drepturile persoanelor cu dizabilități sau accesibilitate. Potrivit lui Andrei Brighidin, se conturează necesitatea abordării mai profunde a dizabilității în platformele electorale la dezbateri. Acest lucru poate fi realizat printr-o implicare mai activă a persoanelor cu dizabilități drept membri ai partidelor politice, dar și concurenți electorali.
Victor Koroli, director executiv la Alianța INFONET, a remarcat că, potrivit datelor CNAS, numărul persoanelor recunoscute cu dizabilități în Republica Moldova a constituit 168,0 mii, inclusiv 10,6 mii de copii cu vârsta de 0-17 ani. Persoanele cu dizabilități reprezintă 6,5% din populația totală a țării cu reședință obișnuită.
Notă: Agenția IPN oferă dreptul la replică persoanelor care se consideră vizate în știrile realizate de pe declarațiile organizatorilor prezentei conferințe de presă, inclusiv prin facilitarea organizării altei conferințe de presă în condiții similare.