PL şi PNL au comemorat separat victimele regimului sovietic

Partidul Liberal a comemorat victimele regimului sovietic de ocupaţie la un miting organizat marţi, 28 iunie, în Piaţa Marii Adunări Naţionale din Chişinău. O oră mai târziu, în Piaţă au ajuns şi susţinătorii Partidului Naţional Liberal, porniţi în marş de la sediul partidului, de pe Calea Ieşilor, tot pentru a comemora victimele regimului sovietic. Imediat ce naţional-liberalii şi-au făcut apariţia în Piaţă, PL şi-a anunţat încheierea mitingului, transmite Info-Prim Neo. Istoricul Anatol Petrencu a declarat la mitingul organizat de PL că venirea trupelor sovietice pe teritoriul Basarabiei a însemnat instaurarea regimului sclavagist, unde mii de oameni erau impuşi să muncească până la extenuare. Preşedinte Asociaţiei Istoricilor din Moldova, Gheorghe Negru, a menţionat că după „amputarea teritorială” a României a urmat „amputarea” Basarabiei, cedarea judeţelor Hotin, Ismail şi Cetatea Albă. „Administraţia sovietică şi-a început guvernarea prin arestarea şi exterminarea elitei româneşti, a membrilor administraţiei şi partidelor politice, a membrilor Sfatului Ţării”, a spus istoricul. Gheorghe Negru a citat date ale istoricilor ruşi, potrivit cărora, de la 28 iunie 1940 până la 13 iunie 1941, au fost arestaţi şi deportaţi circa 90 de mii de oameni. În septembrie 1940, conform hotărârii Biroului Comitetului Central al Partidului Comunist din Moldova, a fost interzisă grafia latină şi impusă grafia rusească. „Consecinţele acestei politici le resimţim şi astăzi prin faptul că am rătăcit pe drumul spre modernitate, că nu ştim încotro trebuie să o luăm: spre est sau spre vest, spre CSI sau Europa, că am ajuns un teritoriu cu o identitate confuză şi incertă, care nu ştie să discearnă între miturile imperiale ruseşti şi propriile valori naţionale”, a mai spus Gheorghe Negru. De aceeaşi părere este şi primul preşedinte al Parlamentului Republicii Moldova, Alexandru Moşanu, care spune că cine nu recunoaşte acest adevăr, de fapt, nu recunoaşte documentele Mişcării de renaştere şi eliberare naţională. „Decizia de a proclama independenţa s-a bazat, în primul rând, pe argumentul istoric”, a subliniat Alexandru Moşanu „1812, 1940,1992 – sunt ani în care fie Rusia sovietică, fie Rusia ţaristă, fie Rusia democratică a tăiat din pământul şi corpul nostru, ani care ne-a împărţit pe noi, românii, în mai multe tabere, state”, a declarat preşedintele Partidului Liberal, Mihai Ghimpu. Acesta este convins că va veni o zi când la conducerea Rusiei vor fi adevăraţii ruşi, democraţi, care vor fi de acord că fiecare popor este în drept să-şi decidă soarta sa. „Iată motivul pentru care trăim rău, nu avem bani, drumuri, şcoli grădiniţe, case – ocupaţia din 1940, care a întrerupt cursul firesc dat de Dumnezeu ca omul să construiască viaţă pentru familia sa şi statul său liber şi doar liber.” O pensionară de 71 de ani, Maria Crudu, venită şi ea la miting, îşi aduce aminte cu lacrimi despre noaptea care i-a schimbat copilăria. „În noaptea de 5 spre 6 iulie 1949 au venit ne-au scos din casă, eu cu sora mai mică plângeam, strigam, nu înţelegeam ce se întâmplă, ne-au pus într-o căruţă, pe urmă ne-au urcat în trenuri, mama era gravidă aproape să nască”. Femeia povesteşte că a urmat foamea. Au rămas fără case, fără animale, fără provizii. „Tatăl meu lucra la tăiat lemne, din noapte până în noapte”, a povesteşte femeia. Potrivit PL, la miting au participat peste 200 de manifestanţi. Manifestaţia organizată de PNL şi mai multe ONG-uri a început cu o slujbă de pomenire, oficiată de câţiva preoţi de la Mitropolia Basarabiei. După care, a urmat un recital de versuri şi cântece cu tentă patriotică. Potrivit liderului PNL, Vitalia Pavlicenco, la acţiune au participat reprezentanţi din mai multe raioane din ţară. La 28 iunie 1940, trupele ruseşti au intrat pe teritoriul Basarabiei, ca urmare a pactului de neagresiune dintre Germania şi Rusia, Ribbentrop-Molotov, încheiat la 23 august 1939. La 24 iunie 2010, Mihai Ghimpu, pe atunci preşedinte interimar al Republicii Moldova, a emis un decret prin care ziua de 28 iunie a fost declarată Ziua ocupaţiei sovietice. Pe 12 iulie, însă, Curtea Constituţională a declarat decretul neconstituţional.