„Implementarea metodelor de vot alternativ reprezintă o necesitate evidentă, în mod special pentru cetățenii din diaspora. Totodată, acest proces este unul complex, care necesită o abordare sistemică pe mai multe dimensiuni de ordin legal, tehnologic și educațional, pentru asigurarea tuturor condițiilor necesare dezvoltării unui sistem de vot prin internet funcțional și sigur...”
La data de 8 septembrie curent, Parlamentul Republicii Moldova a aprobat în lectură finală o serie de rectificări la Legea bugetului de stat pentru anul 2022. Una din modificări vizează alocarea a circa 8 milioane de lei pentru pilotarea votului electronic. Includerea acestor mijloace financiare în bugetul Comisiei Electorale Centrale (CEC) pentru coordonarea procesului de testare a votului electronic a fost solicitată anterior de către CEC în contextul planificării bugetului acestei instituții pentru anul 2022.
Deși la finalul anului 2021 Parlamentul nu a dat curs revendicărilor venite din partea CEC, la ora actuală există suport politic în rândul majorității parlamentarea pentru testarea acestei soluții tehnice. Acest lucru este îmbucurător și reprezintă un mesaj politic de suport pentru coagularea unei majorități largi la nivel legislativ în susținerea introducerii votului prin internet ca metodă alternativă de exercitare a votului. Totuși, este important să punctăm că procesul de testare a votului prin internet nu poate preceda etapele de (1) consultare și informare publică largă pe marginea caracteristicilor și mecanismelor conexe votului prin internet, dar și (2) amendarea Codului Electoral și legislației conexe pentru includerea votului prin internet ca una din opțiunile de exercitare a votului. În lipsa unei abordări sistemice și bine organizate în rândul factorilor decizionali, există riscul ca această reformă să fie discreditată în ochii cetățenilor Republicii Moldova.
Contextul și oportunitatea implementării votului electronic
În ultima perioadă au fost înregistrate câteva rezultate importante pentru facilitarea introducerii votului prin internet. În decembrie 2021, a fost inițiată activitatea Grupului de lucru interinstituțional de lucru pentru elaborarea conceptului și planului de acțiuni privind digitalizarea procesului electoral și pilotarea votului prin internet ca metodă alternativă de vot, sub coordonarea Comisiei Electorale Centrale (CEC). Acest grup de lucru, alcătuit din reprezentanți ai instituțiilor publice de resort (Ministerul Justiției, Serviciul de Informații și Securitate, Agenția de Servicii Publice, Serviciul Tehnologii Informaționale și Securitate Cibernetică) și societății civile (Coaliția civică pentru Alegeri Libere și Corecte), au lucrat în perioada ianuarie – iunie 2022 la elaborarea conceptului de vot prin internet „e-Votare”, document ce conține cele mai importante elementele de ordin legal, tehnic și de securitate ce vizează votul electronic. Conceptul a fost aprobat de către CEC la finalul lunii iunie și remis în adresa Parlamentului Republicii Moldova pentru examinare.
Conceptul „e-Votare” include, printre altele, un plan de acțiuni pentru implementarea votului prin internet și un draft al proiectului de lege pentru modificarea Codului Electoral și includerea unui capitol separat pentru votarea prin internet. Pașii și prevederile incluse în aceste secțiuni vorbesc despre necesitatea unui efort bine planificat la nivelul autorităților publice, care să nu pericliteze înțelegerea problemei de către actorii interesați și să compromită încrederea cetățenilor în sustenabilitatea sistemului de vot prin internet.
Consultările organizate în cadrul grupului de lucru și discuțiile publice organizate în ultimul an au relevat faptul că Republica Moldova deține toate componentele tehnologice necesare pentru implementarea votului prin internet. Totodată, în contextul elaborării unei noi Strategii de Transformare Digitală 2023 – 2030, este prioritară sincronizarea activităților de promovare a digitalizării și încurajare a utilizării serviciilor digitale. Pe această dimensiune, implementarea votului prin internet trebuie analizată în contextul atingerii obiectivelor de transformare digitală și fortificare a securității cibernetice a Republicii Moldova.
Către o abordare sistemică și coerentă: recomandări pentru factorii de decizie
Având în considerare factorii menționați și necesitatea unei abordări sistematizate în procesul de implementare a votului prin internet, recomandăm Comisiei Electorale Centrale, Parlamentului Republicii Moldova și instituțiilor specializate adoptarea unei serii de acțiuni prioritare, după cum urmează:
1. Pe dimensiunea legală, formarea unui Grup de Lucru Parlamentar care va analiza toate aspectele legale conexe implementării votului prin internet, organizând dezbateri parlamentare în comisiile de specialitate, grupurile parlamentare și plenul Parlamentului, în vederea adoptării unei decizii legale despre admisibilitatea votului la distanță din un mediu necontrolat, dacă toate elementele de securitate sunt asigurate. Odată autorizată, această decizie va specifica care dintre metodele de vot la distanță este cea mai plauzibilă pentru implementare: votul prin poștă, votul electronic unidirecțional, votul electronic bidirecțional sau mai multe metode de vot la distanță.
Ulterior, Comisia Electorală Centrală va pregăti legislația secundară, principiile și regulamentele necesare implementării votului prin internet, în corespundere cu recomandările CM/Rec (2017)5 ale Consiliului Europei. Ulterior dezbaterilor în Parlament și recomandărilor stipulate în studiul de fezabilitate, expuse mai jos, Grupul de Lucru la nivel parlamentar va propune Parlamentului amendamentele la Codul Electoral care vor specifica admisibilitatea votului prealabil și cu utilizarea metodelor tehnologice alternative, inclusiv votul electronic. Ulterior, Parlamentul va adopta conceptul votului prin internet, inclusiv măsurile care vor fi adoptate în caz de incidente.
2. Pe dimensiunea tehnologică, va fi format Grupul de Lucru Tehnologic care va consta din reprezentanții Comisiei Electorale Centrale, Agenției de Guvernare Electronică, Serviciul Tehnologia Informației și Securitatea Cibernetică, Serviciul de Informații și Securitate, experți TIC și securitate cibernetică etc. Grupul va avea misiunea finală de a analiza, dezvolta și implementa soluția tehnică de vot prin internet, ulterior analizei detaliate a celor mai bune practici din lume și riscurilor adiacente, propunând caietul de sarcini tehnic, în corespundere cu recomandările stipulate pe dimensiunea legală națională (primară și secundară) și a recomandărilor Consiliului Europei.
În acest scop, va fi efectuat un studiu de fezabilitate și analiza tehnică detaliată. Ulterior adoptării conceptului de vot prin internet, va fi anunțată competiția pentru dezvoltarea tehnică a soluției de vot, selectarea implementatorului tehnic, dezvoltarea soluției propriu-zise și analiza aprofundată de securitate și conformitate cu principiile electorale și regulamentelor adoptate. Analiza de securitate și conformitate va fi efectuată de către o entitate independentă (alta decât dezvoltatorul tehnic) și va servi drept o certificare formală a soluției. Va fi analizată inclusiv integritatea, autenticitatea, disponibilitatea, fiabilitatea, asigurarea secretului votului, confidențialitatea, capacitatea de utilizare și accesibilitatea soluției propuse.
3. Pe dimensiunea asigurării cu certificate de autentificare și semnătură digitală pentru cetățeni, se vor întreprinde măsuri de majorare a numărului de cetățeni care dețin respectivele certificate, inclusiv prin implementarea noii soluții MobiSign, în mod special în diaspora, unde există necesitatea sporită de implementare a votului prin internet.
4. Ulterior adoptării și implementării , soluția tehnică va fi procurată și toate certificările vor fi asigurate. Toate elementele financiare, de securitate, managementul riscurilor, reglementarea litigiilor și responsabilitățile instituționale vor fi clar definite, distribuite și împuternicite. O serie de teste ale sistemului pot fi efectuate în cadrul unor alegeri simulate cu analiza diverselor aspecte tehnologice, de securitate și corespundere cu principiile adoptate, cu ulterioara îmbunătățire a funcționalităților soluției, dacă va fi necesar.
5. Pe dimensiunea educației digitale, este necesară organizarea unei ample campanii naționale de informare despre beneficiile votului online, cum va funcționa soluția de vot prin internet, care sunt măsurile de asigurare a securității, micșorării riscurilor și atenuarea lor și cum vor fi soluționate eventuale dispute.
În loc de concluzii
Implementarea metodelor de vot alternativ reprezintă o necesitate evidentă, în mod special pentru cetățenii din diaspora. Totodată, acest proces este unul complex, care necesită o abordare sistemică pe mai multe dimensiuni de ordin legal, tehnologic și educațional, pentru asigurarea tuturor condițiilor necesare dezvoltării unui sistem de vot prin internet funcțional și sigur. Dezvoltarea conceptului de vot prin internet și amendarea bugetului de stat prin alocarea resurselor necesare dezvoltării și pilotării soluției de vot online reprezintă mesaje puternice de susținere a necesității implementării votului prin internet ale Parlamentului Republicii Moldova, Comisiei Electorale Centrale și instituțiilor specializate.
În același timp, este impetuos ca recomandările propuse să fie implementate de o manieră cât mai coordonată și coerentă, fiind posibilă facilitarea simultană a mai multor acțiuni pe diverse dimensiuni. Urmând această abordare, este realistă implementarea votului prin internet la alegerile prezidențiale din 2024, următorul scrutin ce urmează să fie organizat la nivel național, cu participarea diasporei.
---
Victor Guzun este expert în domeniul politicilor de digitalizare în cadrul Institutului pentru Politici și Reforme Europene (IPRE).
Mihai Mogîldea este director adjunct al Institutului pentru Politici și Reforme Europene (IPRE).
---
Acest Comentariu este realizat în cadrul proiectului „Noi și Europa – Analiza relațiilor moldo-europene prin intermediul produselor media și analitice inovative”, implementat de Institutul pentru Politici și Reforme Europene (IPRE), în parteneriat cu IPN, Radio Chișinău și ZUGO.md, cu susținerea Fundației Konrad Adenauer. Opiniile prezentate în acest comentariu aparțin autorilor.