Președintele Igor Dodon are un comportament irațional și imprevizibil. Declarația a fost făcută de către analistul Petru Bogatu în cadrul emisiunii „Fabrika” de la postul de televiziune Publika TV, referindu-se la disputa dintre președinție și guvernare în ceea ce ține de numirea ministrului apărării, transmite IPN.
Editorialistul susține că cel mai probabil așa crede șeful statului că se prezintă mai bine în fața publicului. „Bănuiesc că singurul său obiectiv este să tulbure apele în Republica Moldova și pe această cale să adune niște puncte politice așteptând viitoarele alegeri parlamentare”, a spus Petru Bogatu.
Potrivit lui, șeful statului este o funcție de mediator, mai mult simbolică. Totodată, la situația actuală privind numirea ministrului apărării s-a ajuns inclusiv din cauza faptului că există anumite discrepanțe între Constituția Republicii Moldova și anumite mecanisme legislative care trebuie adaptate la rigorile timpului.
Jurnalistul Valentin Buda consideră că gesturile lui Igor Dodon nu fac altceva decât să arunce într-o lumină foarte proastă Republica Moldova și îi determină pe demnitarii moldoveni atunci când merg în state civilizate să-și ceară scuze. „Nu putem spune altceva decât că trebuie găsită modalitatea prin care dacă nu poate fi stopat, atunci, interpretându-se strict legal ceea ce face Igor Dodon, poate chiar să se ajungă la acea procedură de impeachment pe care sunt sigur că tot mai mulți cetățeni o așteaptă în acest moment”, spune jurnalistul.
Președintele Igor Dodon a respins de două ori candidatura guvernării la funcția de ministru al apărării, Eugen Sturza. Totodată, Guvernul a sesizat Curtea Constituțională pentru interpretarea art. 98, alin. (6) din Constituția Republicii Moldova, în vederea clarificării acțiunilor care pot fi întreprinse de către premier și a deciziilor care pot fi adoptate de către Parlament în cazul în care președintele Republicii Moldova refuză propunerea repetată de numire în funcție a unui ministru. Recent, Curtea Constituțională a decis că împuternicirile șefului statului în domeniul securității naționale nu sunt exclusive, Guvernului revenindu-i ți în acest domeniu obligațiuni majore.
