Interviu cu Șeful Delegației UE Peter Michalko, realizat de politologul Dionis Cenușa pentru Agenția IPN.
---
- Excelență, cum evaluați calitatea guvernării în Republica Moldova la momentul începerii mandatului Dvs.?
- Pentru UE, evaluarea guvernării din Republica Moldova este un proces complex în care sunt angrenați numeroși experți internaționali prin intermediul programelor noastre și ale altor organizații internaționale. Evaluarea făcută de OCDE/SIGMA cu sprijinul UE din mai 2016 arată deficiențe atât în ceea ce privește cadrul strategic de definire, implementare și coordonare a politicilor publice, cât și în domeniul finanțelor, al administrației publice și al ofertei de servicii către cetățeni.
Din 2016, Republica Moldova a făcut progrese, cum ar fi adoptarea unor noi legi și strategii în domeniul integrității, anti-corupției, reformei administrației publice și altele. Desigur, autoritățile R. Moldova trebuie să se concentreze acum pe punerea în aplicare a reformelor, și aici apar în general aspectele problematice. UE monitorizează atent evoluțiile în acest domeniu, asistența noastră bugetară fiind condiționată, de exemplu, de progrese în zona managementului finanțelor publice. Ce ne dorim cu implementarea Acordului de Asociere UE-Republica Moldova este o guvernare eficientă, transparentă, care încurajează meritocrația, limitează ingerința politicului, este în dialog constant cu societatea civilă și răspunde nevoilor cetățenilor.
- Care sunt principalele trei priorități ale mandatului Dvs.?
- Cele trei priorități ale mandatului meu țin de: 1) obținerea de progrese substanțiale în implementarea Acordului de Asociere și a Acordului de Liber Schimb Cuprinzător și Aprofundat dintre UE și R. Moldova (ZLSAC); 2) un dialog constant, deschis și orientat pe rezultate atât cu autoritățile publice, factorii politici, dar și cu societatea civilă, mediul de afaceri și alți parteneri; 3) o comunicare eficientă cu cetățenii Republicii Moldova cu privire la ce este Uniunea Europeană și cum poate contribui la dezvoltarea democratică a Republicii Moldova. Cu privire la al treilea obiectiv, îmi doresc să folosesc cât mai mult comunicarea directă cu cetățenii și sper ca în timpul mandatului meu să vizitez cât mai multe din localitățile Republicii Moldova.
- În ultimul timp, atât societatea civilă, cât și media se confruntă cu presiuni din partea partidului de la guvernare. Ce rol credeți că trebuie să aibă societatea civilă și mass-media independentă?
- O societate civilă și o mass-media puternice și independente sunt esențiale pentru o societate democratică și pentru dezvoltarea țării în folosul tuturor cetățenilor. Am evidențiat și în răspunsurile mele anterioare atenția pe care o acordăm dialogului cu societatea civilă, unei guvernări transparente și unei comunicări publice eficiente. Mai mult, trebuie asigurat pluralismul atât pentru societatea civilă, mass-media, dar și pentru clasa politică. Acesta este singurul mod în care diversitatea de opinii, orientare sau aspirații din orice societate își asigură schimbul constant de idei și informații, se asigură sănătatea și reprezentarea societății. Această diversitate însă trebuie asigurată în condiții de informare corectă, de respectare a deontologiei profesionale, și de contracarare a manipulării și dezinformării.
- Partidul de la guvernare a propus introducerea vectorului european în Constituție. Are nevoie Moldova de un asemenea lucru, când deja există Acordul de Asociere care include aspirațiile europene ale Moldovei?
- Într-adevăr, Acordul de Asociere recunoaște aspirațiile și opțiunea europeană a Republicii Moldova și urmărește asocierea politică și integrarea economică a Republicii Moldova la UE. În general, o constituție transcrie ”suveranitatea poporului” într-o serie de norme juridice și instituții care asigură separarea puterilor în stat în vederea protejării drepturilor tuturor cetățenilor. Modul în care această transcriere este făcută este un proces suveran în fiecare stat, dar una dintre regulile de bază este realizarea unui dialog inclusiv și larg pentru orice schimbare constituțională.
- Din 2016, au început eforturile de implementare a elementelor DCFTA în regiunea transnistreană. Cum apreciați progresul obținut până acum?
- Acordul de Asociere și Comerț Liber Cuprinzător și Aprofundat care guvernează relațiile comerciale UE - Republica Moldova impune drepturi și obligații atât pentru UE, cât și pentru Republica Moldova. Începând cu 1 ianuarie 2016, accesul preferențial al companiilor din Transnistria la piața UE se bazează pe aranjamente bilaterale de facilitare a comerțului dintre Chișinău si Tiraspol. Asta înseamnă și că Transnistria trebuie să îndeplinească anumite angajamente asumate și adaptate la situația locală specifică. Evaluarea îndeplinirii acestor angajamente este realizată de către experți tehnici competenți în fiecare an. În acest moment putem vorbi despre o dinamică pozitivă a exporturilor. Pentru păstrarea accesului preferențial la piața UE, este important ca eforturile depuse să aibă un caracter constant și eficient.
- Cum vedeți procesul de reforme din Moldova după summitul Parteneriatului Estic de la Bruxelles din acest an?
- Sper că summitul Parteneriatului Estic de la Bruxelles din noiembrie va da un nou impuls procesului de reforme din Republica Moldova și din întreaga vecinătate estică. După cum știți, procesul de reformă nu e întotdeauna linear, există pași înainte și înapoi, dar sperăm că la summitul de la Bruxelles liderii statelor membre și partenere (28+6) vor transmite un mesaj puternic de încredere, coeziune și solidaritate pentru regiune. Avem în prezent definit și un cadru concret pentru evoluția Parteneriatului Estic - cele 20 de rezultate care să fie atinse până în 2020 și sper ca acestea vor da un nou suflu acțiunii noastre comune în regiune și în R. Moldova.
- UE s-a confruntat cu o criză de încredere în raport cu Chișinăul. Ce va face UE pentru a evita surprize neplăcute similare devalizării sistemului bancar dezvăluit în noiembrie 2014?
- Trebuie să ne întrebăm desigur ce va face Republica Moldova pentru a evita asemenea crize și cum UE poate să ajute. Deficitul de încredere între guvernare și populație este cel care contează cel mai mult, iar pentru a îl restabili va fi nevoie desigur de investigarea și recuperarea fondurilor devalizate din sistemul bancar. Acest aspect UE l-a ridicat în toate formatele de dialog cu Republica Moldova, a se vedea, de exemplu, concluziile Consiliilor de Asociere UE-R. Moldova din 2016 și 2017. Un loc important în această ecuație îl are o justiție independentă și eficientă, dar și luarea măsurilor, mai ales de către Banca Națională, pentru a asigură un cadru instituțional și normativ care să nu mai permită asemenea fraude în viitor. Salutăm adoptarea de către Parlament la data de 6 octombrie a legii cu privire la activitatea bancară (care este o cerință a Acordului de Asociere) și așteptăm intrarea ei în vigoare și implementarea de la 1 ianuarie 2018.
Uniunea Europeană va continua să sprijine reformele din Republica Moldova în interesul cetățenilor săi, aplicând condiționalități stricte în asistența sa. În funcție de programele de sprijin ale UE, condiționalitățile sunt diferite, dar cele generale includ aspectele de democrație, buna guvernare și dezvoltare economică. Și după cum am anunțat recent pentru reformele în justiție pentru perioada 2014-2015, în cazul în care reformele nu sunt realizate, finanțarea UE poate fi suspendată sau chiar anulată.
Vom continua comunicarea activă despre cum decurge cooperarea cu UE și îndeplinirea Acordului de Asociere, a priorităților din Agenda de Asociere, cu factori politici, în mod direct cu cetățenii, cu partenerii din sfera economică și socială și cu societatea civilă, care are un rol foarte important.
