Peştele cel mare nu a fost încă prăjit. Interviu Info-Prim Neo cu Mircea Eşanu, secretarul Alianţei Anticorupţie

{La începutul anului 2009, urmează să fie finalizate acţiunile prevăzute în Planul Preliminar de Ţară (PPŢ), elaborat de către Guvernul R. Moldova în anul 2006, cu susţinerea Corporaţiei Provocările Mileniului. Moldova s-a angajat să continue reformele de reducere a corupţiei aplicând o politică pro-activă de reformare sistemică. Executivul a selectat cinci domenii care se încadrează în efortul general de prevenire şi combatere a fenomenului: Consolidarea capacităţii sistemului judecătoresc în prevenirea şi combaterea corupţiei; Consolidarea capacităţii de monitorizare a societăţii civile şi mass-mediei, Prevenirea şi combaterea corupţiei în domeniul ocrotirii sănătăţii; Prevenirea şi controlul corupţiei în administraţia fiscală, vamală şi în organele de poliţie; Reformarea şi optimizarea activităţii Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei (CCCEC). Alianţa Anticorupţie este o uniune benevola de organizaţii neguvernamentale. Începând cu ianuarie 2008 şi până în februarie 2009, alianţa monitorizează activităţile de reducere şi prevenire a corupţiei, în conformitate cu una dintre cele 5 priorităţi ale PPŢ.} [ - La etapă ce află R. Moldova în ceea ce priveşte combaterea corupţiei?] - Suntem la început de cale. Monitorizarea efectuată de societatea civilă a demonstrat acest lucru. Autorităţile au reuşit implementarea unor politici, iar ONG-urile au obţinut acces la documentele care implică procesul de combatere a corupţiei. Am reuşit să educăm o parte dintre funcţionarii care până acum nu ştiau ce înseamnă Legea cu privire la informaţie, nu ştiau că documentele sunt publice şi nu doar de uz intern. În Serviciul Vamal a fost implementat programul de tranzit post-vămuire şi ghişeul unic. În domeniul de sănătate a fost implementat ghidul de achiziţii publice, au fost definitivate site-urile web ale instituţiilor medicale, protocoalele clinice. În ceea ce priveşte CCCEC, a fost instituit Consiliul Civil. La Inspectoratul Fiscal a fost instituită direcţia anti-fraudă fiscală, care are menirea să investigheze infracţiunile care depăşesc sume de milioane de lei, fiind organizat şi un centru de deservire a populaţiei. Scopul principal al acestor acţiuni este reducerea la maxim a contactului dintre cetăţean şi funcţionarul public, toate cu scopul de evita mita. Ministerul Afacerilor Afacerilor Interne a întreprins marea majoritate a activităţilor din PPŢ care ţineau de cursurile de instruire a colaboratorilor. Însă, eficienţa acestor instruiri este minimă, deoarece poliţiştii tot nu respectă drepturile omului, utilizează de cele mai multe ori forţa în cazurile investigate, iar acest lucru se întâmplă din cauza faptului că aşa sunt ordinile de la conducătorii acestei instituţii. Unica şansă pentru a soluţiona această situaţie la MAI ar fi reformarea instituţiei în una cu caracter civil. [ - Care este impactul acţiunilor PPŢ asupra omului simplu?] - În perioada de implementare a PPŢ s-au făcut multe lucruri bune, la nivel de politici. Deocamdată acestea sunt mai puţin resimţite de către cetăţeanul simplu, dar ele pot preveni acte de corupţie. În esenţă, politicile elaborate vor fi resimţite de populaţie peste 1-2 ani. Spre exemplu, elaborarea protocoalelor clinice, care reprezintă o standardizare a tratamentului şi asistenţei medicale acordate pacienţilor, este o măsură menită să prevină corupţia în sistemul de sănătate. [ - Ce se va întâmpla, dacă R. Moldova nu va îndeplini toate acţiunile incluse în PPŢ?] - Cred că Moldova va reuşi să implementeze în termen acţiunile prevăzute în Planul Preliminar pe Ţară şi va putea beneficia de cele 300 mln dolari din partea Guvernului SUA. Banii vor veni, cel mai probabil, după alegerile din 2009. Americanii sunt destul de mulţumiţi de faptul cum autorităţile de la Chişinău implementează acţiunile prevăzute în PPŢ, iar R. Moldova se află în grupul ţărilor care pot beneficia de fondurile financiare în cadrul Corporaţiei „Provocările Mileniului”. [ - Acţiunile iniţiate în cadrul PPŢ vor avea continuare sau va fi nevoie de alte planuri pentru a finaliza procesul de combatere a corupţiei?] - Şi societatea civilă îşi pune întrebarea în ce măsură instituţiile statului vor continua procesul de combatere a corupţiei iniţiat în cadrul PPŢ. De menţionat că majoritatea lucrurilor bune în combaterea corupţiei au fost posibile datorită înţelegerilor dintre donatori şi instituţiile publice din R. Moldova. Erau foarte multe chestiuni incluse în PPŢ care puteau fi ajustate cu mult timp înainte de aplicarea în practică a acestui plan, însă autorităţile au aşteptat să vină cineva străin pentru a le spune ce este prioritar pentru R. Moldova. Autorităţile noastre aplică PPŢ pentru a obţine anumite beneficii financiare din partea organizaţiilor internaţionale. [ - Ce ar putea întreprinde societatea ca autorităţile să ia o atitudine adecvată în combaterea corupţiei?] - Unica pârghie este votul acordat politicienilor. Este un mecanism prin care cetăţenii pot responsabiliza autorităţile. [ - Ce aţi recomanda celor care vor veni la conducerea ţării după alegerile din 2009? ] - Lumea nu are încredere în instituţiile care se ocupă de combaterea corupţiei. Astfel, primul pas ar fi obţinerea încrederii din partea cetăţenilor, prin descoperirea cazurilor mari de corupţie. Până la ora actuală în procesul de combatere a corupţiei nu a fost „prăjit nici un peşte mare”, iar aceasta ar fi una din priorităţile pe care ar trebui să le aibă viitoarele conduceri. În R. Moldova există un protecţionism şi nu există un control al marilor demnitari. Miile de cazuri de corupţie vor dispare odată cu creşterea bunăstării populaţie, care poate fi favorizată de creşterea economică a ţării.