Peste 70% din respondenții unui sondaj realizat de IMAS consideră că în Republica Moldova lucrurile merg într-o direcție greșită, iar 22% cred că direcția este una bună. 7% din intervievați au declarat că nu știu, fie nu au răspuns. Potrivit directorului general al companiei IMAS, Doru Petruți, trendurile din studiile realizate din 2015 și până la învestirea actualului Guvern, arată că recordul negativ a fost înregistrat acum trei ani, când 91% considerau că direcția este greșită. Atunci, doar 6% considerau că direcția este bună. Rezultatele sondajului, realizat la comanda Fundației pentru o Democrație Modernă, au fost prezentate în cadrul unei conferințe de presă la IPN.
„La câteva săptămâni după învestirea Guvernului, la începutul lui 2016, vedem că lucrurile nu se schimbă semnificativ: 8% – direcție bună, iar 88% – direcție greșită. Și practic putem observa pe parcursul anului 2016 doar o redresare, dacă o putem numi așa, de câteva procente și pe acest plafon de negativism se merge pe întregul parcurs al anului 2016. Un lucru interesant se întâmplă în preajma alegerilor prezidențiale, și mai ales după acestea, când odată cu numirea președintelui oamenii consideră că lucrurile în țară se vor schimba semnificativ”, a notat directorul IMAS.
Potrivit lui, după prezidențiale, s-a înregistrat un record după o perioadă îndelungată, când numărul celor care considerau că direcția este bună era de 28%, iar al celor de la polul opus era de 67%. Însă, spune Doru Petruți, „luna de miere” în Moldova a ținut în jur de șase luni de zile, iar apoi procentul privind direcția bună s-a întors pe un plafon de 18-20%. „Crizele și emoțiile din aria politică, mai ales cele de la mijlocul anului, generate de alegerile din Chișinău, duc acest indicator la un regres, până la 17% pentru direcție bună – în luna iunie 2018. Și asistăm la o creștere pe fondul evenimentelor din ultimele trei săptămâni, o revenire a acestui indicator la 22% direcție bună și 71% – negativ”, a mai spus Doru Petruți.
Cu privire la percepțiile legate de situația economică, lucrurile evoluează destul de lent. Doar 6% din respondenți se declară destul de mulțumiți sau foarte mulțumiți de situația economică. Potrivit lui Doru Petruți, este interesant faptul că lucrurile pe partea economică sunt mai apreciate totuși în sate, deși municipiile ar fi trebuit să fie cele cu un activism din punct de vedere economic. Totodată, negativismul pe acest indicator rămâne destul de încărcat – aproape 80%.
Întrebați cât de mulțumiți sunt de felul în care trăiesc, 23% spun că trăiesc bine și sunt mulțumiți, 29% sunt nici mulțumiți, nici nemulțumiți, în timp ce aproape jumătate au nemulțumiri destul de mari la adresa vieții de zi cu zi. Prezent la conferință, directorul Institutului Economiei de Piață, Roman Chircă, a declarat că se constată că, cu cât mai generală este întrebarea, gradul de nemulțumire este mai mare și acest grad scade când este vorba despre veniturile și situația personală.
În topul celor mai mari probleme cu care se confruntă Republica Moldova, menționate de respondenți, se regăsesc șomajul, corupția, salariile mici, migrația excesivă etc. Roman Chircă susține că deja de mai mulți ani, pe primul loc se clasează șomajul, însă potrivit datelor statistice, în 2018 rata șomajului este 3%, în comparație cu Spania sau Portugalia unde aceasta este de circa 17%. Expertul consideră că cel mai probabil, cei care menționează șomajul, au în vedere lipsa unor locuri de muncă bine plătite. În opinia sa, problemele evidențiate de către respondenți pot fi legate de bunăstarea personală, de calitatea guvernării și de dezvoltarea economică generală.
Sondajul a fost realizat pe un eșantion de 1475 respondenți din 114 de localități, cu vârsta de peste 18 ani, în perioada 20 octombrie-9 noiembrie curent.
