În prezent peste 40% din copiii cu Cerinţe Educaţionale Speciale (CES) sunt integraţi în şcolile de cultură generală, în timp ce restul nu frecventează, rămânând acasă cu familia şi fiind izolaţi de comunitate şi de semenii lor. Printre principalele piedici în aplicarea educaţiei incluzive se numără rezistenţa opusă de către societate, de către părinţii elevilor cu care studiază copilul cu CES, dar şi de către cadrele didactice. Subiectul a fost abordat la un club de presă organizat de către Centrul pentru Jurnalism Independent, UNICEF şi Organizaţia Naţiunilor Unite în Moldova, transmite IPN.
Reprezentanta UNICEF Moldova, Nune Mangasaryan, a declarat că faptul că mai mult de jumătate din copiii cu CES nu au fost integraţi este cauzat de atitudinea societăţii, pentru că de facto şcolile dispun de capacităţi de a încadra aceşti copii în sistemul de învăţământ general. „Dacă dorim să fim o societate cu oameni egali, cu drepturi egale trebuie să asigurăm incluziunea socială deplină, inclusiv a copiilor cu cerinţe speciale şi în sistemul de educaţie”, a notat reprezentanta UNICEF.
Nune Mangasaryan a menţionat că există şi exemple pozitive la acest capitol în Republica Moldova. Este vorba despre Programul Naţional privind educaţia incluzivă. Datorită acestuia numărul copiilor încadraţi a ajuns la 44%. Statisticile arată că în 3 ani de zile numărul copiilor cu CES încadraţi în şcoli a crescut de la 1600 la 7600. Oficialul a declarat că una dintre probleme este faptul că unii profesori nu conştientizează importanţa incluziunii. La fel, fiecare al treilea copil nu înţelege de ce cu el în clasă trebuie să studieze un copil cu CES şi, respectiv, nu-l acceptă. Pentru a schimba situaţia, Nune Mangasaryan consideră că este nevoie de continuat instruirea şi pregătirea cadrelor didactice, schimbarea mentalităţii în societate, dar şi adaptarea instituţiilor de învăţământ.
Ludmila Lefter, specialist educaţie, UNICEF, a declarat că, în cazul cadrelor didactice, o cercetare arată că 70% din profesori susţin că le este frică ca în clasa/instituţia în care activează să fie încadraţi copii cu CES, pentru că este o situaţie neobişnuită.
Potrivit directoarei Centrului Republican de Asistenta Psihopedagogică, Virginia Rusnac, în acest sens se lucrează foarte mult cu profesorii, fiind organizate instruiri cu diverşi specialişti în domeniu. Totodată, încadrarea copiilor cu CES aduce credite suplimentare atunci când merge să obţină un grad didactic mai înalt. De asemenea, în prezent la facultăţile cu profil pedagogic a fost inclus un modul cu privire la educaţia incluzivă.
Nadia Cristea, viceministru al educaţiei, a declarat că totuşi astăzi se atestă o situaţie mai bună în comparaţie cu acum 10 ani, când erau doar câteva instituţii care acceptau copii cu CES. În 2010 Ministerul Educaţiei a iniţiat Programul Naţional privind educaţia incluzivă, care vine să încurajeze instituţiile de învăţământ să încadreze elevii cu cerinţe speciale. „Este adevărat că cele 40% de copii sunt foarte puţini, dar acest plan este viabil din 2011 până în 2020 şi în faţa noastră mai sunt câţiva ani care sper că ne vor permite să micşorăm numărul”, a notat viceministrul.
