Peste 200 mii de cetăţeni moldoveni din regiunea transnistreană nu vor avea posibilitatea să voteze, Promo-Lex

Cetăţenii moldoveni din regiunea transnistreană sunt discriminaţi în exercitarea dreptului la vot, inclusiv de către autorităţile electorale ale R. Moldova. Este concluzia celui cel de-al doilea Raport privind monitorizarea procesului electoral în regiunea transnistreană a R. Moldova la alegerile parlamentare din 2009, prezentat vineri, 3 aprilie, transmite Info-Prim Neo. Comisia Electorală Centrală (CEC) a distribuit pentru cele 10 secţii de votare constituite în regiune doar 14,5 mii buletine de vot, în timp ce datele Ministerul Dezvoltării Informaţionale arată că în regiunea transnistreană sunt 223 580 cetăţeni ai R. Moldova cu drept de vot. Astfel, circa 209 mii de persoane nu vor avea posibilitatea reală să voteze, a declarat Pavel Postică, jurist al „Promo-Lex”. CEC a luat această decizie reieşind din faptul că la alegerile parlamentare din 2005 la cele 10 secţii au votat circa 8 mii de persoane. „Aceasta, însă, nu reflectă adevărata stare de lucruri”, susţine Pavel Postica. „În regiune sunt mai multe persoane care doresc să participe la alegeri, dar nu pot, în condiţiile în care sunt intimidaţi de către autorităţile transnistrene, iar autorităţile R. Moldova nu le-au creat condiţiile necesare”. Astfel, în raza secţiilor de votare nu au fost organizate acţiune de informare a alegătorilor cu privire la locul, data şi modalitatea de votare. „O bună parte din locuitorii regiunii nici nu ştiu la ce secţie vor vota”, a spus Postica. Potrivit lui Ion Manole, preşedintele Asociaţiei „Promo-Lex”, situaţia cea mai gravă este la Corjova, raionul Dubăsari. „Cu două zile înainte de alegeri, secţia de votare nr. 5 de la Corjova nu are inventarul necesar. Urnele de vot rămân sechestrate la postul vamal din apropierea satului Pohrebea, raionul Dubăsari. Localitatea este patrulată de miliţieni în uniformă. Locuitorii sunt ameninţaţi că, în situaţia în care vor merge la alegeri, vor avea loc ciocniri mai grave decât în iunie 2007”, a relatat Ion Manole. „După ce la 19 martie au fost sechestrate urnele, au început să se facă presiuni asupra preotului, primarului, membrilor biroului electoral, dar şi asupra cetăţenilor simpli. Toţi cei care muncesc la întreprinderile din Dubăsari au fost ameninţaţi cu concedierea”, a mai povestit Manole. Autorii raportului au constatat că agitaţia electorală în regiune a avut caracter sporadic. Acest lucru s-a datorat atât faptului că în multe cazuri vameşii transnistreni au confiscat materiale electorale, cât şi dezinteresului manifestat de concurenţii electorali. Totuşi, monitorii „Promo-Lex” au observat că, începând cu 25 martie, data la care urma să aibă loc întrevederea dintre preşedintele Vladimir Voronin şi liderul transnistrean Igor Smirnov, la Tiraspol şi Bender au apărut afişe electorale ale PCRM. „Afişele sunt lipite pe stâlpi, la mare înălţime, inclusiv în preajma posturilor de miliţie şi de pacificatori, ceea ce ne face să credem că această acţiune a fost coordonată cu autorităţile transnistrene”, a spus Ion Manole. Alte afişe nu au fost observate în cele două localităţi, unde se află cei mai mulţi alegători din regiune – circa 88 de mii. Totodată, alţi concurenţi precum MAE, UCM, PL, PLDM au făcut agitaţie în localităţi precum Camenca, Râbniţa, Grigoriopol, Slobozia. Observatorii au mai constatat că mass-media din regiune s-a referit agresiv la alegerile parlamentare din R. Moldova, informaţiile fiind prezentate în mare parte negativ, cetăţenii fiind îndemnaţi să nu meargă la vot sau chiar să anunţe autorităţile când cineva transportă materiale electorale. Raportul a fost elaborat de Asociaţia „Promo-Lex” în cadrul Coaliţiei civice pentru alegeri libere şi corecte - „Coaliţia 2009”. Datele au fost culese în perioada 10 martie – 2 aprilie 2009, de către şapte observatori. Monitorizarea procesului electoral în regiunea din stânga Nistrului este o premieră în istoria alegerilor din R. Moldova. Proiectul este susţinut financiar de Fundaţia „Eurasia” din resursele acordate de Agenţia Suedeză pentru Dezvoltare şi Cooperare Internaţională (Sida/Asdi) şi Agenţia SUA pentru Dezvoltare Internaţională (USAID).