Peste 200 de cetăţeni străini se află în prezent sub protecţia autorităţilor R. Moldova

În prezent, 235 de cetăţeni străini se află sub protecţia autorităţilor R. Moldova. 84 dintre ei fiind refugiaţi, 78 beneficiari de protecţie umanitară şi 73 solicitanţi de azil. Directorul Biroului Migraţiune şi Azil din cadrul Ministerului de Interne, Veaceslav Bânzari spune că cei mai mulţi solicitanţi de azil sunt din Armenia – 19 persoane, Iordania – 11, Turcia -10, Federaţia Rusă – 8, Sudan – 7 şi câte 2 din China şi Irak. De statut de refugiat beneficiază 29 de ruşi, 22 de armeni, 17 sirieni, 12 afgani şi tot atâţia palestinieni, şi 8 irakieni. Pe 20 iunie este marcată Ziua Mondială a Refugiaţilor. Ca urmare a Conferinţei Regionale de la Geneva din 1996 cu privire la refugiaţi, persoane strămutate, probleme de migraţiune şi azil, un an mai târziu, în R. Moldova este deschisă Reprezentanţa Înaltului Comisariat al Naţiunilor Unite pentru Refugiaţi. În octombrie 2003, în orăşelul Aeroportului, situat la 13 km de Chişinău, a fost inaugurat un Centru de cazare pentru solicitanţii de azil. Centrul are o capacitate de 120 de locuri, în prezent fiind cazate 91 de persoane. Acestea beneficiază de cursuri de studiere a limbii române şi a istoriei, tradiţiilor şi culturii RM, a limbilor străine, precum şi de cursuri de pregătire profesională. Copiii refugiaţilor au dreptul să frecventeze grădiniţele, şcolile medii şi să beneficieze de asistenţă medicală primară. Şefa Direcţiei refugiaţi din cadrul Biroului migraţiune şi azil, Ecaterina Silvestru spune că centrul se află în întreţinerea autorităţilor R. Moldova. Banii pe care refugiaţii îi primesc pentru întreţinere sunt alocaţi de către Reprezentanţa ÎCNUR. Din bugetul statului, refugiaţii primesc, pe parcursul a 6 luni - perioadă de integrare, câte 260 de lei lunar, la fel cât primesc cei mai vulnerabili cetăţeni moldoveni. Potrivit Ecaterinei Silvestru, refugiaţii în RM lucrează în comerţ, construcţii, hamali şi comercianţi în pieţe, frizeri, dădace la grădiniţă. Totodată, refugiaţii nu pot pretinde la funcţii elective, nu pot fi funcţionari publici şi nu pot activa în structurile de forţă. Datele oficiale arată că din anul 1997, 350 de refugiaţi s-au repatriat benevol în ţările lor de origine. O persoană străină care se află legal pe teritoriul R. Moldova poate obţine cetăţenia R. Moldova după 8 ani de trai. În cazul în care se căsătoreşte cu un cetăţean al R. Moldova, poate aplica la obţinerea cetăţeniei RM după 3 ani.