Personalităţile din Moldova care au trecut în nefiinţă în 2012, retrospectivă Info-Prim Neo

[Material din ciclul „Anul 2012 în cifre şi fapte”] [– 16 mai 2012:] S-a stins din viaţă, la vârsta de 76 de ani, Primadona Operei Naţionale, [Maria Bieşu], care suferea de o formă rară de leucemie. Maria Bieşu s-a născut la 3 august în 1935, în comuna Volintiri, raionul Ştefan-Vodă. Debutează în spectacolul „Tosca” de Puccini. În 1967obţine titlul „Cea mai bună Cio-Cio-San din lume”, în cadrul Concursului Internaţional Miura Tomaki din Japonia, care i-a adus recunoaştere internaţională. Maria Bieşu a cântat pe sute de scene din lume. Printre premiile şi distincţiile primadonei Operei Naţionale se numără cel de „Artistă emerită a RSSM”, obţinut în 1964, „Laureată a Premiului de Stat al RSSM”, „Ordinul Republicii”, în 1992, „Ordinul naţional Steaua României în Gradul de Comandor”, în 2000, „Om de onoare al oraşului Chişinău”, dar şi distincţia „Doctor Honoris Causa”. [– 6 iunie:] La vârsta de 65 de ani, a trecut în nefiinţă filologul, publicistul şi cronicarul de teatru [Pavel Proca]. Născut la 1 aprilie 1947, în satul Ghiliceni, raionul Teleneşti, Pavel Proca a absolvit Facultatea de Filologie a Universităţii de Stat din Moldova. În 1983-1986 şi 1987-1990 face stagii de critică teatrală la Moscova. Din 1972 a activat în cadrul Teatrului Naţional „Vasile Alecsandri” din Bălţi, în calitate de şef al trupei, secretar literar, director şi director artistic. A semnat cărţile de critică şi cronică teatrală „Aplaudaţi-mă cu palma pe obraz”, „Portrete cu jobenu-n jos”, „Notiţe pe nojiţe”, „Mă rog de pardonaţi”, „Eu sunt cel mai singur…”, „O mască tremură-n oglindă”, „Spovedania unui histrion”, „Îndepărtate alte timpuri”, „Bobocul cel urât” şi „Noi eram o ceată tristă”. [– 19 iunie:] Scriitorul, poetul şi publicistul moldovean [Anatol Ciocanu] s-a stins din viaţă, la vârsta de 72 de ani. Laureat al Premiului Naţional al Republicii Moldova, Anatol Ciocanu s-a născut pe data de 3 iunie 1940, în comuna Mălăieşti, Bălţi. A fost redactor la cotidianul Moldova Socialistă şi la revista Moldova (1966-1990), corespondent special al revistei Glasul Naţiunii la Bucureşti (1990-2000). A debutat cu placheta de versuri Sărutul Soarelui (1965). A semnat numeroase cărţi de poezie şi publicistică: An neobişnuit (1967), Firul Ariadnei (1970), Cântece de-acasă (1971), Sonetele câmpiei (1975), Poemele durerii (2000). Cântecele mântuirii (2001). Ultimul său volum de poezii, „Ora Sărutului” a fost editat în 2010. [– 26 septembrie:] S-a stins din viaţă distinsul interpret de muzică populară [Vasile Marin], deţinător al Medaliei„Meritul Civic”, personalitate artistică, care a valorificat şi a promovat valorile folclorului autentic. Calităţile sale de cântăreţ talentat au fost înalt apreciate cu distincţii de stat şi diplome de onoare. Vasile Marin s-a născut în anul 1942. În anul 1961 a absolvit Colegiul de Muzică „Ştefan Neaga”. În anii 1959-1966 este dansator în trupa Teatrului de Opera şi Balet; solist în Ansamblul de Muzică Populară „Mugurel” (1966-1974) şi Ansamblul „Ciocîrlia” al Palatului Sindicatelor din Chişinău (1974-1979); solist în Orchestra de muzică populară „Fluieraş” a Filarmonicii din Chişinău (1979-1987). [– 8 octombrie :] Scriitorul, ziaristul şi dramaturgul [Aureliu Busuioc] s-a stins din viaţă, la vârsta de 83 de ani, răpus de o boală grea. Aureliu Busuioc s-a născut pe 26 octombrie 1928 în satul Codreanca, raionul Străşeni. A fost prozator, poet şi dramaturg. A lucrat redactor-şef la ziarul „Tinerimea Moldovei” şi redactor-şef adjunct al revistei „Chipăruş”. În anul 1977 a fost secretar al Consiliului de conducere al Uniunii Scriitorilor din Moldova. Debutează cu placheta de versuri pentru copii „La pădure” 1955. În acelaşi an îi apare culegerea de poezii satirice „Prafuri amare”, „Unchiul din Paris”, „Pactul cu diavolul”. În anul 1966 scrie romanul „Singur în faţa dragostei”, care a fost şi una din cele mai cunoscute creaţii ale scriitorului, fiind ecranizată la Moldova-film. [– 16 octombrie:] La vârsta de 93 de ani, a trecut la cele veşnice marele om de cultură,[ Glebus Sainciuc], artist plastic, portretist, cunoscut mai cu seamă prin măştile sale confecţionate în tehnica papier-mâché, pe care le prezenta ca un adevărat actor în faţa publicului. Glebus Sainicuc s-a născut pe 19 iulie 1919 în oraşul Chişinău. A studiat la Facultatea de Arhitectură a Politehnicii din Bucureşti (1942-1944) şi la Şcoala republicană de arte plastice din Chişinău (1944-1947). În 1991 a fost distins cu titlul onorific de artist plastic al poporului, iar în 1998 – cu „Ordinul Republicii”. În 2009 i se conferă titlul onorific de „Doctor Honoris Causa” al Academiei de Ştiinţe a Moldovei şi în 2001 – titlul de cetăţean de onoare al oraşului Chişinău. [– 29 octombrie:] S-a stins din viaţă, la vârsta de 82 de ani, [Valentin Mândâcanu], cunoscutul lingvist şi om de cultură. Valentin Mândâcanu este autorul eseului „Veşmântul fiinţei noastre”, publicat în nr. 4, din aprilie 1988, al revistei „Nistru”, care a declanşat Mişcarea de Eliberare Naţională din Republica Moldova, devenind astfel un simbol al acestei mişcări. S-a născut pe 27 iulie 1930, în comuna Mihăileni, judeţul Bălţi. În anul 1944 se refugiază cu părinţii peste Prut, la Craiova. După absolvirea Institutului Pedagogic din Chişinău, devine profesor la Şcoala Pedagogică din Călăraşi. A debutat editorial cu volumul „Exprimarea corectă” (1967). Mai târziu a activat în calitate de traducător la Agenţia Telegrafică a Moldovei (ATEM), apoi, în cea de colaborator la „Enciclopedia sovietică moldovenească” (1979), de unde a fost concediat, fiind învinuit de „românizarea” limbii. În 2010 Valentin Mândâcanu a fost decorat cu „Ordinul Republicii” pentru merite deosebite în afirmarea adevărului ştiinţific şi a valorilor spirituale naţionale şi pentru activitate literară şi publicistică prodigioasă. În calitatea sa de deputat în primul Parlament al Republicii Moldova, a votat Declaraţia de Independenţă. [– 7 noiembrie:] A decedat, la vârsta de 61 de ani, compozitorul [Mihai Toderaşcu]. Compozitorul s-a născut la 12 octombrie 1951, în satul Bardar, Ialoveni. A fost profesor la Institutul de Arte din Chişinău, a realizat şi emisiuni radio. A scris piese pentru colegii săi de scenă, printre care Nina Culicovschi, Victoria Lungu, Ion Suruceanu şi Anastasia Lazariuc. [– 9 noiembrie:] A decedat, la vârsta de 83 de ani, actorul român de origine basarabeană, [Iurie Darie]. Actorul s-a născut la 14 martie 1929, în Vadul Raşcov din raionul Soroca. În 1944 familia actorului s-a refugiat în România. Iurie Darie a făcut studii la Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică din Bucureşti, pe care l-a absolvit în 1952. În cinematografie a debutat în 1953, în filmul „Nepoţii gornistului”, în regia lui Dinu Negreanu. De-a lungul vieţii, actorul a interpretat roluri memorabile în peste 40 de producţii cinematografice. A fost actor al Teatrului de Comedie din Bucureşti, unde i-a avut ca parteneri pe marii actori Gheorghe Dinică, Marin Moraru, Mircea Albulescu, Dem Rădulescu, Sanda Toma, Vasilica Tastaman, Consuela Roşu, Stela Popescu, Silviu Stănculescu şi Anca Pandrea. De asemenea, actorul a colaborat şi cu cineaştii şi regizori de teatru basarabeni, în filmul pentru copii „Moara”, realizat în 1992, sau pe scena Teatrului Naţional „Mihai Eminescu” din Chişinău în spectacolul „Tata” (stagiunea 1999-2000). [Alina Marin, Info-Prim Neo]