Peste 60% din populația Republicii Moldova nu ar fi gata să construiască vreun soi de relații cu persoanele LGBT+ și persoanele cu HIV/SIDA. Mai mult de jumătate din populație ar fi gata să-i accepte doar în calitate de cetățeni ai țării, nu și în calitate de membri de familie, prieteni, vecini sau colegi de muncă. De asemenea, 46% din cetățeni nu sunt gata să aibă alături de ei în calitate de vecini persoane deținute anterior. Și aceeași pondere este și în cazul celor care nu ar fi gata să împărtășească locul de muncă cu un fost deținut. Atitudini reticente sunt și față de persoanele de religie musulmană și de etnie romă. Constatările se conțin în raportul „Distanța Socială”, prezentat astăzi de către Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare.
Într-o conferință de presă la IPN, Natalia Covrig, directoare executivă a CPD, a declarat că studiul prezintă o analiză a nivelului de acceptare a grupurilor minoritare de către populația Republicii Moldova (2024). Potrivit ei, distanța socială se referă la gradul în care populația Republicii Moldova ar fi predispusă că construiască relații sociale cu diferiți reprezentanți ai grupurilor minoritare. Și prin relații sociale se înțelege relații de prietenie, relații de familie, relații de muncă sau conviețuirea în vecinătate etc.
„Avem două grupuri sociale care sunt cel mai mult marginalizate, respinse de către populația Republicii Moldova. Este vorba despre grupul persoanelor LGBT+ și persoanele care trăiesc cu HIV/SIDA. În cazul acestor persoane, indexul distanței sociale atinge valoarea de 3-4, ceea ce înseamnă că față de aceste grupuri există o reticență extrem de mare”, a menționat Natalia Covrig.
Populația Republicii Moldova ar accepta, în cel mai bun caz, ca reprezentanții acestor grupuri să fie cetățeni ai țării, membri ai societății, dar nu mai mult. Nu sunt gata să construiască vreun fel de relații.
Directoarea CPD a precizat că sunt alte grupuri față de care distanța este un pici mai mică, dar oricum reprezentanții acestora sunt în zona de respingere din partea societății. Este vorba despre persoanele care anterior au fost deținute, persoanele de religie musulmană, persoanele care provin din regiuni africane și persoanele de etnie romă.
„Deci, avem patru grupuri în cazul căror s-ar părea că situația este un pic mai bună, distanța este un pic mai mică față de aceste grupuri, însă ele se plasează în continuare în zona în care societatea încă le respinge. Și aceste patru grupuri se află, de fapt, în acea zonă în care societatea moldovenească nu i-ar accepta în calitate de membri de familie, în calitate de prieteni sau vecini. Însă, ar fi relativ dispusă să-i accepte în calitate de colegi de muncă”, susține Natalia Covrig.
Studiul arată că față de cinci categorii, în 2024, s-au înregistrat tendințe negative. În raport cu ele distanța socială a crescut, populația devenind mai reticentă. Este vorba despre persoanele de origine africană, evreii, minorități religioase, persoane cu dizabilitate fizică și persoane care nu vorbesc limba de stat.
Notă: Agenția IPN oferă dreptul la replică persoanelor care se consideră vizate în știrile realizate de pe declarațiile organizatorilor prezentei conferințe de presă, inclusiv prin facilitarea organizării altei conferințe de presă în condiții similare.
