Persoanele cu dizabilităţi se confruntă cu un şir de bariere în realizarea drepturilor şi a libertăţilor fundamentale, în special fiind vorba despre accesul la justiţie. O problemă este şi accesibilitatea redusă la infrastructură, la mediul informaţional, dar şi la serviciile sociale la nivel comunitar. Constarea aparţine Oficiului avocatului poporului şi a fost prezentată joi, 9 iulie, în cadrul unei conferinţe internaţionale organizate cu ocazia împlinirii a 5 ani de la ratificarea de către Republica Moldova a Convenţiei ONU cu privire la drepturile persoanelor cu dizabilităţi, transmite IPN.
Consultantul principal al avocatului parlamentar, Svetlana Rusu, a declarat că, deşi se discută despre mai multe progrese în ceea ce ţine de asigurarea drepturilor persoanelor cu dizabilităţi, această categorie nu resimte schimbări semnificative de-a lungul timpului. „A adopta legi nu este suficient. Este important de a elabora şi mecanisme de implementare, pentru că deşi avem legi bune, în mare parte nu sunt respectate”, a notat consultantul.
Svetlana Rusu a menţionat că o altă problemă ţine de accesibilitatea redusă la infrastructura socială, de la care pornesc multe alte dificultăţi. De exemplu, pentru o persoană cu dizabilităţi este dificil să ajungă într-o instituţie de învăţământ, pornind de la transport şi până la accesul în edificii, care în mare parte nu sunt dotate cu rampe pentru persoanele în cărucior.
Încă o problemă reprezintă şi prestaţiile sociale, care sunt sub nivelul minimului de existenţă, dar şi incluziunea redusă în câmpul muncii. De asemenea, Oficiul avocatului poporului a constatat că o bună parte dintre persoanele cu dizabilităţi nu-şi cunosc drepturile sau sunt pasivi atunci când vine vorba să-şi apere aceste drepturi.
Potrivit celor mai recente date statistice, în Republica Moldova sunt circa 184 de mii de persoane cu dizabilităţi, dintre care peste 134 de mii sunt copii.