Pentru o Politică Europeană de Vecinătate nouă, inovatoare şi ambiţioasă. Analiză de Štefan Füle, Comisar European pentru Extindere şi Politică Europeană de Vecinătate

Atunci când Catherine Ashton şi eu ne-am angajat anul trecut să oferim o analiză a Politicii Europene de Vecinătate (PEV), intenţia noastră era să punem relaţiile cu vecinii noştri cei mai apropiaţi în prim-planul politicii externe a UE. Acest lucru nu se datora doar faptului că Tratatul de la Lisabona recunoaşte caracterul special al relaţiilor cu vecinii noştri, ci, în principal, faptului că interesele economice, politice şi de securitate ale UE, precum şi rolul jucat de aceasta în calitate de actor internaţional, sunt în mod direct puse în joc în vecinătatea noastră. Evenimentele petrecute la hotarele noastre au o influenţă enormă asupra securităţii şi prosperării noastre continue. Comunicarea cu privire la analiza Politicii Europene de Vecinătate, adoptată pe 25 mai, punctează principalele priorităţi ale unei strategii PEV revitalizate. Analiza a fost făcută în urma unor consultări strânse cu toţi partenerii noştri din Sud şi Est şi din cele 27 de State Membre. Am consultat, de asemenea, reprezentanţi ai Parlamentelor, societăţii civile, think tank-urilor şi alte părţi interesate: aportul lor valoros a fost o sursă de inspiraţie de-a lungul întregului proces. Acest tip de consultare largă întăreşte senzaţia de proprietate comună. Comunicarea se bazează pe "Parteneriatul pentru democraţie şi prosperitate împărtăşită cu ţările sud-mediteraneene", adoptat în martie 2011, în care sunt trecute reacţiile noastre imediate la evenimentele din Sud. Sunt incluse propuneri concrete cu privire la felul în care va decurge lucrul asupra Parteneriatului, inclusiv în ceea ce priveşte finanţarea. Aceasta priveşte şi în direcţie estică. Avem nevoie în continuare de o întărire a Parteneriatului Estic care a contribuit la consolidarea dificilului proces de schimbare democratică. Acordurile de asociere prin care ţările partenere pot atinge un nivel nemaiîntâlnit de convergenţă cu legislaţia UE reprezintă esenţa acestui proces. Trebuie să le însoţim pe acest drum bazat pe identitatea Europeană şi valorile noastre comune şi să ne pregătim pentru un al doilea summit de succes al Parteneriatului Estic, programat să aibă loc în septembrie, la Varşovia. Vecinii noştri se schimbă repede; lucru care ne forţează să schimbăm şi să adaptăm politicile noastre. Totuşi, există o temă comună: cetăţenii din vecinătate cer democraţie, demnitate, dezvoltare socială, prosperitate, de care să se bucure în mod egal toţi cetăţenii. [Un parteneriat diferenţiat] Este un truism faptul că vecinii UE sunt toţi foarte diferiţi şi că reacţia UE trebuie să fie dozată în funcţie de această stare a lucrurilor, dar ce înseamnă acest lucru în mod concret? În viziunea mea, punctul de plecare este că zona de securitate şi prosperitate pe care încercăm să o extindem către vecinătatea noastră trebuie să fie construită pe valori democratice, stat de drept şi respectarea drepturilor omului. Suntem gata să mergem mai departe şi mai repede cu acei parteneri care aleg calea reformelor bazate pe valorile universale pe care le apreciem cu toţii. Vom mobiliza o serie largă de instrumente aflate la dispoziţia UE pentru a ajuta şi încuraja statele respective, inclusiv un suport financiar mai mare, un acces mai larg la piaţa UE şi o integrare economică mai consistentă în piaţa internă a UE, o mobilitate mai facilă pentru cetăţenii statelor din vecinătate, în special prin aşa-numitul parteneriat de mobilitate, sau participare în anumite agenţii şi programe UE. Aceasta este o abordare pe care eu o numesc "mai mult pentru mai mult". [Un parteneriat cu populaţia] Prea des au fost privilegiate în trecut relaţiile cu cei aflaţi la putere în defavoarea cooperării cu societatea civilă. Trebuie să redresăm balanţa. Organizaţiile nonguvernamentale sunt actorii cheie în procesul de promovare a reformelor democratice şi a celor orientate spre dezvoltarea pieţii, iar o societate civilă viguroasă este un obstacol în faţa autoritarismului pentru că membrii acesteia pot cere socoteală guvernelor. Propunem o susţinere mai eficientă a dezvoltării societăţii civile. Propunem înfiinţarea unei Facilităţi pentru Societatea Civilă pentru a ajuta organizaţiile societăţii civile să dezvolte capacitatea lor de advocacy şi să întărească abilitatea lor de monitorizare a reformelor. În plus, vrem să dezvoltăm legături de tipul de la popor la popor. Propunem creşterea fondurilor alocate dezvoltării schimburilor de studenţi, alături de măsuri care să faciliteze mobilitatea legitimă a persoanelor în cadrul UE, păstrând în acelaşi timp securitatea cetăţenilor noştri. [Un parteneriat cuprinzător] Odată cu intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona, cooperarea politică dintre UE şi vecinii ei apropiaţi poate trece la o viteză superioară într-o serie de aspecte. Acest lucru presupune abordarea unei serii de probleme globale care afectează atât UE cât şi vecinii acesteia: securitatea energetică, schimbările climatice, lupta împotriva terorismului internaţional şi a non-proliferării. În plus, vor fi abordate probleme de securitate care reprezintă o sursă de îngrijorare acută pentru vecinii noştri – de exemplu, cum putem ajuta la rezolvarea conflictelor îngheţate? Tratatul de la Lisabona a crescut posibilitatea utilizării instrumentelor UE, atât civile cât şi militare, într-un mod mai bine coordonat şi mai eficient. [Un parteneriat cultivat] Dacă relaţiile cu vecinii noştri se vor intensifica pe viitor, politicienii noştri vor trebui să aloce suficient timp şi atenţie pentru a oferi, alături de omologii lor din ţările din vecinătate, o guvernare comună mai puternică. Dialogul strâns, la nivel înalt, este necesar nu doar atunci când vine vorba de probleme politice generale, ci în toate zonele specifice de cooperare. O strategie mai ambiţioasă necesită resurse sporite. Comunicarea sugerează alocarea în 2011-2013 a unor granturi în valoare de 1.24 miliarde de euro pentru a sprijini toate iniţiativele propuse. Aceste fonduri vor reprezenta o suplimentare a celor alocate deja pentru vecinătatea noastră pentru anii 2011-2013, ridicându-se la un total de 5.7 miliarde de euro. Provocările cu care se confruntă vecinii noştri sunt enorme, iar consecinţele realizărilor de prea puţin şi prea târziu pentru ei ar fi catastrofale. Datorăm generaţiei actuale de cetăţeni şi celor viitoare, atât din UE cât şi celor din vecinătate, să facem faţă respectivelor provocări. [Štefan Füle, Comisar European pentru Extindere şi Politică Europeană de Vecinătate]