Pe parcursul primului trimestru al anului curent, datoria externă brută a Republicii Moldova a scăzut cu 1,4%, evoluția fiind determinată de diminuarea atât a datoriei publice, cât și a datoriei private. Raportul la Produsul Intern Brut a scăzut cu 2,4 puncte procentuale față de 31 decembrie 2023.
Banca Națională a Moldovei precizează că cea mai mare parte a soldului datoriei externe brute revine datoriei pe termen lung – 70,8%, valoarea acesteia înregistrând o scădere cu 1,6% față de finele anului 2023. Datoria externă pe termen scurt s-a diminuat cu 0,7% la 31 martie 2024 și a avut o pondere de 29,2% din total, transmite IPN.
„Analiza indicatorilor principali ai datoriei externe denotă o calitate constantă a finanțării externe avantajoase exprimate indirect prin rata medie trimestrială implicită a dobânzii la datoria externă sub formă de împrumuturi și alocări de DST (drepturi speciale de tragere)”, menționează BNM.
Scadența medie implicită a datoriei externe pe termen lung sub formă de împrumuturi este în creștere față de finele anului 2023. Acest indicator este corelat cu evoluția ratei reînnoirii finanțării, care a fost înaltă la finele anului 2023, grație noilor finanțări, iar pe parcursul trimestrului I 2024 a înregistrat o scădere substanțială ce confirmă creșterea rambursărilor creditelor atrase pe parcursul anului 2023.
Datoria externă publică a scăzut cu 2,4% comparativ cu finele anului 2023 și a reprezentat 36,1% din totalul datoriei externe, totalizând 3 727,83 milioane de dolari. Partea preponderentă în soldul datoriei externe publice îi revine datoriei pe termen lung. Conform situației din 31 martie, principalul creditor al statului este Fondul Monetar Internațional cu o pondere de 30,6% în totalul datoriei publice, urmat de Grupul Băncii Mondiale, cu 28,2% și Banca Europeană de Investiții, cu 12,1%.
La sfârșitul primului trimestru, cea mai mare parte a datoriei externe, 65,8%, ceea ce constituie 6 791,50 milioane de dolari, revine datoriei sub formă de împrumuturi, alocări de DST și titluri de angajamente. Ponderea majoritară în acestea îi revine datoriei de stat directe, principalii creditori fiind organismele internaționale, dar și guvernele altor țări, cea mai mare pondere revenindu-i guvernului Japoniei.
Datoria externă privată a constituit 63,9% în totalul datoriei externe și s-a cifrat la 6 595,84 milioane de dolari, micșorându-se cu 0,7% față de 31 decembrie, atât ca urmare a scăderii datoriei pe termen lung, cât și a datoriei pe termen scurt. Conform structurii pe scadențe a datoriei externe private, cea mai mare pondere (54,5%) îi revine datoriei pe termen lung. Concomitent, structura datoriei private pe instrumente reflectă faptul că cea mai mare pondere revine creditelor comerciale și avansurilor, care s-a majorat cu 0,3%, până la 2 469,49 milioane de dolari.
