Pe 6 iulie 1949 sovieticii au deportat circa 40 de mii de femei, copii, bătrâni, mulţi dintre care au murit în Siberia şi Kazahstan

Pentru prima dată în istoria Republicii Moldova ziua de 6 iulie, când în Siberia şi Kazahstan au fost deportaţi zeci de mii de basarabeni, a fost comemorată de conducerea ţării. Prezenţa înalţilor demnitari la această acţiune este un moment de cotitură, când statul a recunoscut crimele regimului totalitar comunist, a declarat în deschiderea mitingului din scuarul Gării Feroviare primarul capitalei, Dorin Chirtoacă, transmite Info-Prim Neo. Potrivit lui Chirtoacă, deportările nu pot fi scoase din contextul ocupaţiei sovietice de la 28 iunie 1940, la baza căreia a stat „înţelegerea mârşavă între comunişti şi fascişti” . El a chemat la condamnarea crimelor comuniste şi la punerea semnului egalităţii între fascism şi comunism. „Trebuie trasă linia şi apoi se va instaura pacea”, a spus Chirtoacă. Preşedintele Parlamentului, preşedintele interimar al Republicii Moldova, Mihai Ghimpu, a declarat că atrocităţile comuniste pe pământul moldovenesc au început în partea stângă a Nistrului, unde au fost împuşcaţi mii de oameni, nu s-a ţinut cont de naţionalitate. Doar în anii 1937-1938 în RASS Moldovenească au fost împuşcaţi 2931 de cetăţeni. Trecând Nistrul, la 28 iunie 1940, ocupanţii sovietici au început teroarea. Sute de mii de oameni au fost împuşcaţi, deportaţi, au murit de foame în anii foametei organizate. Toate aceste crime, scrise pe hârtie, aveau aplicată ştampila cu secera şi ciocanul, care au adus moartea cetăţenilor paşnici, a declarat Mihai Ghimpu. Preşedintele interimar s-a arătat încrezător că, din an în an, la monumentul în memoria victimelor deportărilor se va aduna tot mai multă lume. La rândul său, primul ministrul Vlad Filat s-a arătat solidar cu Dorin Chirtoacă în ceea ce priveşte începutul recunoaşterii crimelor regimului totalitar comunist de către conducerea ţării şi a fost de acord şi cu preşedintele interimar, Mihai Ghimpu, în ceea ce priveşte numărul tot mai mare a celor care vor comemora victimele regimului comunist. Vlad Filat a declarat că este pentru prima dată când acţiunea de comemorare are loc în lipsa sârmei ghimpate de pe Prut, când în Piaţa Marii Adunări Naţionale a fost marcată ziua primului val de deportări, când a fost inaugurat muzeul victimelor comunismului. Premierul a promis că edificiul muzeului de pe strada Bănulescu-Bodoni, 16 va fi reconstruit în regim de urgenţă pentru ca toată populaţia Republicii Moldova să-l poată vizita. Premierul a mai spus că Guvernul îşi asumă sarcina de a îndreptăţi victimele deportărilor. În acest an, pentru prima dată, victimele au primit despăgubiri financiare. „Dumnezeu este cu Republica Moldova. Mă închin în faţa celor care au putut ierta statul care nu a avut grijă de ei”, a mai spus Vlad Filat. În opinia liderului Partidului Democrat, Marian Lupu, asemenea lecţii cum sunt deportările şi alte atrocităţi ale regimului comunist nu trebuie uitate, ele fac parte din trecutul trist al poporului. Prim-vicepreşedintele Parlamentului, Serafim Urecheanu, liderul AMN a chemat asistenţa la unire pentru a înlătura pericolul care planează asupra Republicii Moldova, pentru ca regimul criminal comunist să nu mai aibă întoarcere. Cunoscută ca fiind operaţiunea „Iug” (Sud), decisă de Biroul politic al Comitetului Central al Partidului Comunist din URSS, deportarea „chiaburilor, foştilor moşieri şi a marilor comercianţi” din RSS Moldovenească a fost efectuată în intervalul de timp 6 iulie 1949, ora 2.00 – 7 iulie 1949, ora 20.00. Au existat cazuri când părinţii erau fugari, iar sovieticii au ridicat copii mici, până în 10-11 ani, şi i-au trimis în Siberia la moarte sigură. Listele, întocmite către sfârşitul anului 1948, au fost concretizate şi schimbate până în ultimul moment, fiind stabilite şi câteva familii în rezervă. Deportaţii au fost urcaţi în 4069 de camioane, 1506 dintre care ale administraţiei locale şi celelalte aduse de la Odesa, şi transportaţi la gările feroviare, unde au fost încărcaţi în 30 de eşaloane cu 1573 de vagoane pentru vite. La 6 iulie 1949 au fost deportate 11.293 de familii – 35.796 de persoane, din care 9.864 au fost bărbaţi, 14.033 femei şi 11.889 copii.