Pe 1 decembrie românii de pretutindeni sărbătoresc Ziua Naţională a Ţării

Pe 1 decembrie românii de pretutindeni sărbătoresc Ziua Naţională a României. Marea Unire de la 1918 nu a fost rezultatul participării României la primul război mondial, sau a derivatelor acestuia - revoluţia din Rusia şi destrămarea monarhiei austro-ungare. La temelia României Mari a stat actul de voinţă al naţiunii române de a trăi într-un stat naţional. Istoricii susţin că Marea Unire, precedată de Actul Unirii cu Basarabia, semnat la 27 martie al aceluiaşi an, a fost şi rămâne cea mai măreaţă pagină a istoriei româneşti. Marea Unire nu a fost opera guvernului sau a unui partid, ci este opera istorică a întregii naţiuni române, pornită din conştiinţa unităţii de neam. Se dorea o Românie Mare pentru veşnicie, dar după 22 de ani, Basarabia, Bucovina de Nord şi judeţul Herţa nu se mai aflau în componenţa României Mari. “Adunarea Naţională a tuturor Românilor din Transilvania, Banat şi Ţara Ungurească, adunaţi prin reprezentanţii lor îndreptăţiţi la Alba-Iulia în ziua de 1 decembrie 1918, decretează unirea acelor români şi a tuturor teritoriilor locuite de dânşii cu România şi proclamă dreptul inalienabil al naţiunii române la întreg Banatul cuprins între râurile Mureş, Tisa şi Dunăre”, se spune în Rezoluţia reprezentanţilor tuturor naţiunilor şi etniilor, adunaţi la 1 decembrie la Alba Iulia pentru a definitiva o Ţară Românească. La cea de-a 88-a aniversări a Marii Uniri, România se află în pragul intrării în Uniunea Europeană. Potrivit Ambasadorului României la Chişinău, Filip Teodorescu, după aderarea la NATO, aderarea la UE consfinţeşte revenirea definitivă a României în lumea statelor europene şi democratice, acolo unde, conform istoriei, îi este locul.