„Oamenii își doresc ce și-au dorit dintotdeauna, în mod legitim: venituri mai mari, locuri de muncă, spitale mai bune, școli mai bine dotate și cu profesori suficienți și bine pregătiți – în general un stat care să le rezolve problemele, nu să le creeze altele noi. În ultimii ani, așa cum știm foarte bine, mulți moldoveni au luat calea străinătății, pentru că și-au pierdut speranța că fiecare are o șansă și că pot avea un trai decent alături de familie acasă, în Moldova. Există încă o teamă mare de viitor, lipsesc încrederea în celălalt și optimismul”, susține prim-ministrul Pavel Filip. Într-un interviu pentru IPN, oferit cu ocazia celor 26 de ani de Independență, premierul a declarat că ceea ce face astăzi diferența ține de felul în care oamenii se raportează la politicieni și la cei care ocupă poziții de responsabilitate publică: „Sunt foarte critici și au așteptări tot mai mari din partea celor pe care îi aleg și îi învestesc cu autoritate publică și acest lucru este normal”.
„Mesajul meu către cetățenii Republicii Moldova este că Guvernul e de partea lor. Înțelegem ce își doresc și este prima noastră responsabilitate să transformăm Moldova într-un stat funcțional cu o economie performantă și cu o calitate a vieții demnă de țările europene. Cerem în schimb o investiție minimă de încredere bazată pe performanțele recunoscute internațional ale ultimului an și jumătate de guvernare”, a menționat șeful Cabinetului de miniștri.
În ceea ce ține de situația geopolitică, dar și cea din regiunea în care este amplasată Republica Moldova, Pavel Filip consideră că există forțe puternice care își doresc ca Republica Moldova să rămână într-o zonă gri, să nu se consolideze democratic și fie vulnerabilizată de dispute interne și externe. În opinia sa, riscul cel mai mare în acest moment este acela de a crede că există un alt proiect cu excepția celui centrat pe ideea integrării europene. „Nu, nu există alternativă; iar acest lucru se poate vedea ușor uitându-ne la istoria noastră din ultimii 26 de ani. Sunt destui decidenți care au privit către Est fără ca schimbările așteptate să aibă loc, în timp ce unii luau lumină dinspre răsărit, tot mai mulți moldoveni părăseau țara pentru Europa de Vest”, a spus premierul.
Șeful executivului este de părere că un dialog onest, atât la nivelul clasei politice, cât și în societate despre ce n-a mers în ultimii 26 ani și despre ce e de făcut este necesar, poate fi premisa pentru reconciliere, pentru a lăsa în urmă vechi probleme și a înceta să ne creăm singuri vulnerabilități. „Dacă ne asumăm condiția cu demnitate, dacă suntem serioși în relația cu partenerii occidentali, atunci nu doar că putem rezista în regiunea noastră, nu doar că putem soluționa conflicte precum cel din regiunea transnistreană, dar putem crește într-un ritm accelerat. Speranța mea este că nu ne vom lăsa amăgiți de himere și că vom prefera munca serioasă și comportamentul predictibil la nivel național și internațional”, a declarat Pavel Filip.
Referitor la fenomenul separatismului din Republica Moldova, prim-ministrul a menționat că acesta are două cauze principale. Pe de-o parte, există actori, unii instituționali, care au profitat și încurajat astfel de tendințe tocmai pentru a exercita o influență disproporționată și chiar periculoasă asupra Republicii Moldova. „Pentru ei, suveranitatea de care ne bucurăm ca stat, în virtutea dreptului internațional, a fost un aspect mai degrabă opțional; respectul pentru Moldova a fost înlocuit cu dorința de a ne controla. Pe de altă parte, există temeri uneori legitime din partea populației din aceste zone cu privire la protejarea identității, la îndeplinirea obiectivelor de dezvoltare economică și socială”, a afirmat Pavel Filip.
„Suntem în măsură astăzi să le garantăm celor care au astfel de temeri, începând cu cei din regiunea transnistreană, că drepturile și libertățile lor vor fi protejate și respectate de către Guvernul și Parlamentul de la Chișinău. Privim cu egală responsabilitate către toți cetățenii acestui stat și de aceea lucrăm pentru a pune în practică rapid o soluție pentru regiunea transnistreană care să fie în acord cu principiile dreptului internațional și care să însemne prezervarea suveranității”, a mai spus premierul.
