Dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri parlamentare anticipate, 31,6% din respondenții unui sondaj ar vota Partidul Socialiștilor, 13,4% – Partidul Acțiune şi Solidaritate, 13,2% – Partidul Democrat, iar 6,5% – Partidul Comuniștilor. Alte formațiuni nu ar trece pragul electoral. Datele se conțin într-un sondaj realizat de către IMAS, la comanda PDM, în perioada 16 februarie-6 martie, transmite IPN.
Și dacă din răspunsurile tuturor respondenților, reiese că în Parlament ar accede patru partide, răspunsurile celor cu opțiune de vot, adică exceptând indecișii, arată că în legislativ ar ajunge cinci partide: cele patru menționate şi Partidul Platforma Demnitate şi Adevăr. 38,9% din respondenți ar vota PSRM, 16,4 – PAS, 16,2% – PDM, 7,9% – PCRM şi 7,3% – PPPDA.
28,1% din respondenții sondajului au declarat că PSRM ar putea îmbunătăți situația în țară, iar 13% cred că acest lucru îl poate face PDM. 11,5% au răspuns că PAS este formațiunea care poate îmbunătăți situația, 5,3% şi 5,3% au spus că PCRM şi, respectiv, PPPDA.
16,6% din intervievați cred că Igor Dodon este politicianul care în ultimii doi ani a făcut lucruri concrete pentru ţară şi pentru cetăţenii ei. 8% din respondenți l-au numit pe Pavel Filip, 6,5% – Vlad Plahotniuc, 2,6% – Vladimir Voronin, 2,5% – Maia Sandu, 2% – Andrei Năstase, 2% – Renato Usatîi, 1,9% – Iurie Leancă, iar 1,7% – Ilan Șor. Întrebarea a fost de tip deschis, iar fiecare respondent a avut posibilitatea de a acorda o variantă de răspuns.
La o altă întrebare deschisă: „Cine v-ați dori să fie prim-ministru după alegerile din 2018?”, cei mai mulți, 19,8%, au răspuns: Pavel Filip. Pe următoarele poziții s-au clasat: Maia Sandu – 11,2%, Andrei Năstase – 7%, Zinaida Greceanîi – 6,7% etc.
48% din intervievați cred că viitoarea guvernare a Republicii Moldova va fi pro-europeană, iar 31% – pro-rusă. 21% nu știu sau nu au răspuns.
Întrebați dacă sunt sau nu de acord cu modificarea Constituției pentru a se introduce integrarea europeană drept vector al politicii externe moldovenești, 44% din respondenți au spus că nu sunt de acord, iar 43% sunt de acord. 13% fie nu știu, fie nu au răspuns.
Respondenții au mai fost întrebați dacă sunt sau nu de acord cu modificarea Constituției pentru a se înlocui denumirea „limba moldovenească” cu denumirea „limba Română”. 63% din intervievați au răspuns că nu sunt de acord, 34% – au spus că sunt de acord, iar 3% nu știu sau nu au răspuns.
Dacă duminica viitoare ar avea loc un referendum cu privirea la aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană, 53% din respondenți ar vota pentru, 30% ar vota contra, 3% nu ar vota, 12% nu știu sau nu au decis, iar 2% nu au răspuns.
În cazul unui eventual referendum cu privire la aderarea Republicii Moldova la Uniunea Economică Eurasiatică (Uniunea Vamală), 45% ar vota pentru, 36% ar vota contra, 4% nu ar vota, 12% nu știu sau nu au decis, iar 3% nu au răspuns.
Pentru unirea cu România 25% ar vota pentru, 62% ar vota contra, 3% nu ar vota, 8% nu știu sau nu au decis, iar 2% nu au răspuns.
Sondajul a fost realizat pe un eșantion de 1099 de respondenți, iar eroarea maximă de eșantionare este de ± 3%.
